Vânzările din comerțul cu amănuntul au înregistrat o creștere în luna august, marcând primele semne de revenire după o serie de luni consecutive de scădere. Conform datelor furnizate de Statistică, volumul vânzărilor a crescut cu 2,3% față de luna precedentă și cu 0,1% în comparație cu luna august a anului trecut. Această evoluție reprezintă prima creștere anuală de la vara lui 2025, depășind așteptările exprimate de diverși analiști economici.
Cea mai semnificativă evoluție a fost observată în segmentul produselor nealimentare, unde vânzările au crescut cu 4,0%. Această creștere indică faptul că persoanele au investit în haine, electrocasnice sau alte bunuri care nu fac parte din categoria cumpărăturilor zilnice. În ceea ce privește produsele alimentare, acestea au înregistrat o creștere de 0,6%, în timp ce sectorul de carburanți a urcat cu 1,8%, pe fondul prețurilor mai ridicate din ultima perioadă.
Factorul care a contribuit la această revenire a fost majorarea salariului minim, implementată la 1 iulie, oferind unor angajați capacitatea de a efectua cheltuieli suplimentare. Perioada vacanțelor din luna august a jucat, de asemenea, un rol important în creșterea consumului. La acestea se adaugă impactul banilor europeni care au intrat în economia națională, susținând cererea chiar și în contextul finalizării programului PNRR în România.
Laurian Lungu, Economist, explică faptul că o parte din fondurile europene ajung în consum prin intermediul salariilor sau al altor elemente. Acesta precizează că, fără aceste fonduri, contracția economiei României ar fi fost mult mai profundă și că efectele acestora vor fi vizibile și în lunile următoare. Laurian Lungu menționează totodată că este posibil ca populația să fi încorporat efectele taxelor, deși comportamentul exact al consumatorilor rămâne dificil de evaluat.
În ciuda creșterii, perspectivele pentru un consum puternic sunt considerate fragile de către economiști. Această prudență este cauzată de faptul că ritmul de creștere a salariilor este mai lent decât cel al prețurilor, ceea ce duce la o scădere a puterii de cumpărare în medie. Românii rămân astfel cu resurse mai limitate pentru cheltuieli, iar stabilitatea consumului va depinde de stabilitatea economică și de existența unui buget pentru anul viitor.
Evoluția consumului în România este strâns legată de indicatorii macroeconomici și de deciziile politice privind bugetul de stat. Capacitatea de a menține o creștere a vânzărilor depinde de asumarea unui plan clar și de stabilirea unei ținte de deficit de către Guvern. În acest context, stabilitatea fiscală și gestionarea fondurilor europene rămân piloni esențiali pentru evitarea unei noi perioade de scădere a activității comerciale.