Vânzarea de haine, accesorii sau obiecte de uz casnic prin intermediul platformelor digitale nu reprezintă automat o activitate economică impozabilă. Totuși, există situații specifice în care aceste tranzacții pot fi încadrate fiscal drept venituri care trebuie declarate. Diferența majoră rezidă în natura tranzacțiilor efectuate de persoanele fizice, trecând de la simpla eliberare a bunurilor din patrimoniul personal la desfășurarea unui business.
Conform analizelor furnizate de EY, Codul fiscal prevede neimpozitarea anumitor venituri obținute din vânzarea bunurilor din patrimoniul personal, însă nu stabilește reguli detaliate pentru aplicarea acestei norme. Diferența crucială este dată de regularitate și continuitate. Dacă vânzarea de mobilier sau haine este ocazională, aceasta este distinctă de tranzacțiile repetate menite să genereze profit constant, care pot fi considerate activități independente cu implicații fiscale.
În prezent, legislația privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice nu conține reguli specifice pentru vânzarea bunurilor second-hand. Astfel, faptul că un obiect este utilizat sau că este comercializat pe o platformă digitală nu determină automat tratamentul fiscal aplicabil. Autoritățile fiscale analizează circumstanțele concrete ale fiecărui caz pentru a stabili dacă activitatea are caracter economic, ceea ce ar atrage plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale.
Situația este similară în alte state europene, deși regulile variază semnificativ. În Franța, vânzarea bunurilor personale este, în principiu, neimpozabilă, cu excepții pentru anumite categorii de bunuri sau tranzacții de valoare mare. Germania exclude bunurile de uz cotidian din anumite regimuri de vânzare privată, în timp ce în Țările de Jos administrația fiscală face o distincție clară între vânzările din sfera privată și achizițiile efectuate special pentru revânzare cu profit.
Activitatea de control a ANAF asupra veniturilor persoanelor fizice este intensă, conform datelor oficiale din primul semestru al anului 2026. În această perioadă, autoritățile au analizat elementele patrimoniale pentru 1.214 persoane fizice cu risc de neconformare, identificând 104 cazuri ce au necesitat investigații suplimentare. Totodată, din cele 180 de verificări ale situației fiscale personale și 475 de verificări documentare finalizate, au fost constatate suplimentar aproximativ 255 de milioane de lei.
Controlul fiscal asupra tranzacțiilor de tip second-hand se încadrează într-un context de monitorizare a conformității veniturilor de către autorități. Deși datele de mai sus nu vizează exclusiv vânzările online de obiecte personale, ele reflectă tendința ANAF de a verifica riguros veniturile persoanelor fizice. Această supraveghere vizează identificarea eventualelor venituri care ar putea fi raportate greșit sau omise în declarațiile fiscale anuale.