Românii care utilizează platformele digitale pentru a vinde haine, accesorii sau mobilier pot avea obligații fiscale în anumite condiții specifice. Deși vânzarea unor obiecte personale, precum un telefon vechi sau haine din garderă, nu implică automat plata unui impozit, tranzacțiile efectuate online pot atrage atenția autorităților. Diferența fundamentală constă în natura activității, trecând de la o simplă vânzare ocazională la o activitate economică organizată pentru obținerea de venituri.
Conform unei analize realizate de EY România, situația se schimbă atunci când o persoană cumpără și revinde produse în mod regulat. În acest caz, veniturile pot fi încadrate în categoria activităților independente, ceea ce implică plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale. Există însă și scenarii în care tranzacțiile fără un caracter continuu pot fi considerate impozabile, fiind clasificate drept venituri din alte surse, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei operațiuni.
Regulile europene DAC7 impun operatorilor de platforme digitale să transmită informații către autoritățile fiscale despre vânzătorii de pe site-urile lor. O persoană este scutită de raportare într-un an calendaristic doar dacă îndeplinește simultan două condiții: realizează mai puțin de 30 de tranzacții și valoarea totală a acestora nu depășește 2.000 de euro. Dacă unul dintre aceste praguri este depășit, informațiile despre vânzări sunt transmise automat către FISC.
Este important de subliniat că depășirea acestor limite de raportare nu înseamnă automat că persoana respectivă are obligația de a plăti impozit. Pragurile de 30 de tranzacții sau 2.000 de euro stabilesc doar condițiile în care datele intră în mecanismul de raportare oficială. O persoană poate vinde bunuri personale fără a desfășura o activitate economică, chiar dacă tranzacțiile sale sunt raportate, însă activitatea de tip cumpărare și revânzare pentru profit rămâne supusă regimului fiscal.
Pentru a evita problemele, specialiștii recomandă păstrarea documentelor privind proveniența obiectelor și a detaliilor despre prețurile de vânzare. În primul semestru din 2026, ANAF a analizat elementele patrimoniale ale 1.214 persoane fizice cu risc de neconformare, dintre care 104 au necesitat investigații suplimentare. Autoritățile au finalizat 180 de verificări de situație fiscală și 475 de verificări documentare, stabilind suplimentar aproximativ 255 de milioane de lei.
Controlul veniturilor din mediul online face parte dintr-un context de monitorizare mai larg al tranzacțiilor digitale. Autoritățile fiscale au demonstrat interesul pentru monitorizarea platformelor de tip marketplace, unde tranzacțiile între persoane fizice sunt tot mai frecvente. Acest mecanism de raportare automată este conceput pentru a asigura o competiție echitabilă între persoanele care desfășoară activități comerciale și cei care vând pur și simplu bunuri second-hand.