Un sfert dintre românii care au participat la un sondaj pentru testarea nivelului de educație financiară nu dețin economii de urgență. Această statistică, rezultată dintr-un studiu realizat de Comisia Europeană în 2023 la nivelul tuturui state membre UE, indică faptul că acești cetățeni ar fi nevoiți să se împrumute în cazul în care și-ar pierde sursa de venit. Situația este îngrijorătoare, deoarece lipsa unor rezerve financiare pune în pericol stabilitatea economică a numeroase familii.
Nivelul de educație financiară din România este cel mai scăzut din cadrul UE 27. Conform datelor, doar 13% dintre respondenți au reușit să răspundă corect la toate cele cinci întrebări care testau noțiunile de bază. În ceea ce privește restul populației, 57% dintre participanți au obținut un scor mediu, cu 2-3 răspunsuri corecte, în timp ce 30% dintre români au oferit doar unul sau niciun răspuns corect la testul de cunoștințe.
Testul a vizat concepte esențiale precum înțelegerea inflației, importanța unui portofoliu diversificat sau diferența dintre dobânda simplă și cea compusă. De asemenea, s-a verificat dacă participanții înțeleg legătura dintre randamentele mai mari și riscurile de investiții. Lipsa acestor noțiuni fundamentale afectează capacitatea de economisire, deoarece mulți nu înțeleg cum inflația erodează veniturile sau cum este necesară diversificarea investițiilor pentru limitarea riscurilor.
În ceea ce privește rezistența financiară, doar 23% dintre cei testați din România au declarat că ar putea rezista peste 6 luni fără venituri folosind economiile de criză. Această cifră contrastează puternic cu situația celor 25% care nu au absolut niciun fond de rezervă. În acest context, persoanele care dețin atât un buget de criză, cât și plasamente la Bursă, reprezintă o excepție statistică în fața realității economice predominante.
La nivelul întregii Uniuni Europene, 65% dintre respondenți înțeleg impactul inflației asupra puterii de cumpărare, însă doar 45% înțeleg funcționarea dobânzii compuse. De asemenea, 66% asociază corect randamentele mari cu riscurile sporite, iar 56% identifică beneficiile diversificării investițiilor. Doar 20% dintre cetățenii europeni demonstrează o înțelegere clară a modului în care ratele dobânzilor influențează prețurile obligațiunilor, evidențiind o lacună educațională generalizată.
Pentru a aborda aceste deficiențe, Comisia Europeană a lansat o cerere de propuneri privind inițiativele de succes în domeniul educației financiare. Procesul de colectare a celor mai bune practiile va dura până la 30 octombrie 2026. Totodată, se intenționează elaborarea unui cod european de conduită voluntar pentru organizațiile care promovează educația financiară, un document care ar putea fi lansat în prima parte a anului viitor.