Cheltuielile curente totale cu sănătatea în România au atins, în anul 2025, suma de 127,98 miliarde lei, reprezentând o creștere de 29% față de nivelul din 2023. Conform unui studiu realizat de experții ASE, cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) acoperă pentru prima dată peste jumătate din acest total, reprezentând 51,5%. Resursa publică asigură aproape 72% din cheltuielile totale, în timp ce sursele private contribuie cu aproximativ 28%.
Finanțarea privată este comparată cu media europeană, unde finanțarea publică acoperă de regulă 80% din total, în timp ce în România aproape trei din zece lei cheltuiți pentru sănătate provin din surse private. Plățile directe ale populației constituie a doua cea mai importantă sursă de finanțare a sistemului, după CASS. Din aceste sume, 16,75 miliarde lei sunt direcționate către medicamente și produse farmaceutice, iar 12,6 miliarde lei sunt folosite pentru servicii în ambulatoriu, inclusiv stomatologie.
Modificările legislative recente, precum eliminarea facilităților pentru agricultură și construcții sau reținerea CASS pentru beneficiarii de prestații sociale, au extins baza de contribuabili. Pentru prima dată, 9,66 milioane de persoane plătesc contribuția la sănătate. Totuși, legea nr 141/2025 a generat și un efect secundar: numărul persoanelor neasigurate a crescut cu 511.000 față de 2024, ajungând la aproape 3 milioane de persoane, majoritatea fiind persoane active sub 60 de ani.
Structura resurselor rămâne concentrată pe tratarea bolii, în detrimentul măsurilor de prevenție. Spitalele și medicamentele absorb împreună 80% din resursele sistemului, în timp ce serviciile ambulatorii primesc doar aproape 20%. Autorii studiului subliniază că dezvoltarea medicinei de familie și a serviciilor comunitare ar putea reduce presiunea asupra spitalelor. O problemă majoră este reprezentată de transferurile de 16,9 miliarde lei din FNUASS către spitalele publice pentru acoperirea creșterilor salariale.
În ceea ce privește piața asigurărilor voluntare, aceasta a ajuns la 510 milioane euro în 2025, cu o creștere de 13,9% față de anul precedent. Abonamentele medicale domină acest segment, cu 2,21 milioane de pachete active. Cu toate acestea, aproape 94% din finanțarea privată provine tot din plăți directe ale pacienților. Experții recomandă dezvoltarea produselor de asigurare mai accesibile pentru a oferi o alternativă reală la plata directă a serviciilor medicale.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări structurale privind alocarea bugetară și acoperirea populației. Deși subvențiile de la bugetul de stat către FNUASS au scăzut cu 28,4%, la 6,40 miliarde lei, dependența de resursele publice rămâne un factor critic. În contextul în care cheltuielile cu sănătatea reprezintă 6,68% din PIB, cifra rămâne sub media europeană de 10% din PIB, indicând un nivel de investiție inferior standardelor continentale.