Agenția de rating S&P a confirmat ratingurile de credit suveran ale României pe termen lung și scurt la nivelul BBB-/A-3. Această decizie a fost luată într-un context marcat de o perioadă prelungită de interimat guvernamental, după prăbușirea guvernului Bolojan în luna mai. Deși calificativul a fost menținut, perspectiva asupra ratingului rămâne negativă, reflectând incertitudinile legate de stabilitatea politică și capacitatea de a implementa reforme bugetare durabile.
S&P a subliniat că, în ciuda lipsei unui acord pentru formarea unui nou guvern, consolidarea fiscală a României pentru anul 2026 urmează planul stabilit. Un punct de susținere major este absorbția fondurilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), unde peste 90% din alocări au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc. Această activitate a permis un buget de investiții publice foarte ridicat, reprezentând 8,5% din PIB, susținut de rate de absorbție de peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi.
Totuși, agenția avertizează că un blocaj politic prelungit poate amenința reducerea deficitelor gemene până în 2029. Paralizia legislativă a costat deja România suma de 750 de milioane de euro în granturi RRF, din cauza eșecului de a adopta o lege unitară a salarizării în sectorul public. Fără un cadru stabil pentru gestionarea fondului de salarii, care a reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025, riscurile fiscale rămân ridicate, mai ales în contextul viitoarelor alegeri din 2028.
Vulnerabilitățile externe ale țării sunt, de asemenea, o preocupare pentru analiști, fiind prevăzut un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026. Balanța contului curent este presată de creșterea plăților de dobânzi la stocul de datorie externă, care a ajuns la 125,6 miliarde EUR până în 2025. De asemenea, scăderea investițiilor străine directe și necesitatea de a asigura fluxuri continue de fonduri UE sunt factori esențiali pentru satisfacerea nevoilor ridicate de finanțare externă brută ale României.
Economia României ar putea suferi o contracție de 0,5% în 2026, pe măsură ce consolidarea fiscală și inflația ridicată determinată de energie suprimă consumul privat. În ceea ce privește deficitul fiscal, se estimează că acesta va ajunge la 6,25% din PIB în 2026, de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Deși se așteaptă o revenire la creștere de 2,25% în 2027, presiunea inflaționistă și mediul politic neclar rămân riscuri majore pentru stabilitatea economică pe termen mediu.
În cadrul evaluărilor de credit pentru România, și alte agenții internaționale au emis verdictul lor în acest an. Moody’s a reconfirmat ratingul României la nivelul Baa3, în timp ce Fitch a menținut calificativul la BBB-. La fel ca în cazul S&P, și Fitch a menținut o perspectivă negativă asupra capacității de creditare a țării, deși decizia finală a fost influențată de informațiile suplimentare transmise de Ministerul Finanțelor.