Agenția S&P Global urmează să revizuiască vineri, 2 octombrie, ratingul de credit al României, într-un moment marcat de o criză politică prelungită. România se află în prezent la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, având un calificativ de BBB-, cu o perspectivă negativă. Această poziție vulnerabilă pune sub semnul întrebării stabilitatea calificativului suveran al țării în fața agenției de rating.
Instabilitatea politică a fost accentuată după ce premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a pierdut votul de încredere în Parlament, prelungind criza care durează de cinci luni. Acest blocaj a împins leul la minime istorice și a provocat creșterea randamentelor obligațiunilor pe 10 ani cu 60–80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni. În același timp, prețurile obligațiunilor cu maturități lungi au scăzut la niveluri similare cu cele din mai 2025.
Pe piețele internaționale, swapurile de credit pe cinci ani indică deja posibilitatea unei retrogradări de două trepte, până la nivelul „BB”. Investitorii manifestă îngrijorări legate de ritmul de creștere a datoriei și de tensiunile politice ce au slăbit coaliția pro-UE. Măsurile de austeritate luate pentru reducerea deficitului au generat nemulțumiri și au crescut sprijinul pentru opoziția AUR, factori care pot influența decizia agenției.
Guillaume Tresca, strateg la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de „una la patru” ca S&P să reducă ratingul României. Deși finanțele publice au înregistrat îmbunătățiri, acestea nu sunt considerate suficiente pentru a elimina riscul de retrogradare. Experții avertizează că o eventuală abatere de la traiectoria reducerii deficitului sau organizarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa imediat o scădere a calificativului.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea continuării consolidării fiscale, afirmând că „Podul din spatele nostru este distrus, nu avem decât să mergem înainte”. Totuși, Banca Națională a avertizat că ritmul de acumulare a datoriei este îngrijorător, creșterea anuală fiind de trei ori mai rapidă decât înainte de pandemie. Costurile cu dobânzile au ajuns deja la 3% din PIB.
În cadrul cadrului european, România s-a angajat să revină sub pragul de 3% din PIB până în 2030. Toate cele trei mari agenții de rating solicită adoptarea unui buget pentru anul 2027 care să includă reduceri suplimentare ale deficitului. În primele opt luni ale anului, deficitul bugetar consolidat a scăzut la 2,89% din PIB, de la 4,51% în perioada corespondentă a anului trecut.