Agenția S&P Global Ratings a confirmat ratingurile suverane ale României, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, la nivelul „BBB-/A-3”, atât în valută, cât și în monedă locală. Deși evaluarea a fost menținută, perspectiva asupra ratingului rămâne negativă, reflectând riscurile asociate procesului de consolidare a finanțelor publice. Decizia agenției vine într-un context în care România se menține în categoria recomandată investițiilor, alături de evaluările oferite de alte două mari agenții de rating, Fitch și Moody’s.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că acest rezultat este rezultatul unui efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. El a subliniat că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic pentru anul 2026. Alexandru Nazare a precizat că investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică, dar a avertizat că nu trebuie tratată menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare.
S&P a indicat faptul că riscurile rămân ridicate pentru perioada 2027-2028, corelând o eventuală revenire a perspectivei la stabilă cu un plan coerent pe termen mediu și reluarea creșterii economice. Agenția a avertizat că vulnerabilitatea României este accentuată de necesitățile semnificative de finanțare externă și de ponderea ridicată a investitorilor nerezidenți în deținerile de datorie publică. Un scenariu negativ ar putea implica o retrogradare a ratingului dacă blocajul politic împiedică reducerea deficitului fiscal.
În ceea ce privește fondurile europene, rata de absorbție a Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF) a depășit 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Fondurile europene care vor intra în România vor reprezenta aproximativ 3,5% din PIB în 2026, oferind spațiul fiscal necesar pentru investițiile publice. Totuși, paralizia legislativă a costat România 750 de milioane de euro sub formă de granturi RRF, din cauza eșecului de a adopta o lege unitară a salarizării în sectorul public.
Situația fiscală a țării este influențată de o erodare structurală a poziției externe de după pandemie, ceea ce amplifică expunerea la creșterea ratelor dobânzilor. S&P estimează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, un nivel care va rămâne cu aproximativ 1 punct procentual peste traiectoria deficitului fiscal prognozată. De asemenea, scăderea investițiilor străine directe și creșterea plăților de dobânzi aferente datoriei externe reprezintă puncte de îngrijorare pentru stabilitatea financiară.
În contextul actual, România se confruntă cu provocări majore privind gestionarea deficitului bugetar, fiind menținută într-un regim de monitorizare atentă de către instituțiile internaționale. Obiectivele de reducere sustenabilă a deficitului sub pragul de 3% din PIB și stabilizarea datoriei publice sunt esențiale pentru respectarea angajamentelor europene. Menținerea unui cadru de politici credibil este considerată vitală pentru a preveni acumularea de noi vulnerabilități economice în perioada următoare.