Economia României a cunoscut o expansiune mai rapidă decât dezvoltarea infrastructurii sale de transport în ultimii 20 de ani, conform unei declarații făcute de Sebastian Metz. Directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a vorbit despre acest decalaj în cadrul conferinței „Transport și logistică în România și Republica Moldova”. Sebastian Metz a subliniat că recuperarea acestui diferenț de ritm este esențială pentru a susține dezvoltarea pieței.
Sebastian Metz a explicat faptul că transporturile și logistica constituie coloana vertebrală a întregii economii naționale. Fără o rețea solidă de căi ferate, șosele și porturi, sectoare precum industria, comerțul sau exporturile nu pot funcționa eficient. Aceste elemente sunt vitale pentru menținerea economiei în mișcare și pentru asigurarea rezilienței acesteia. Acum, prioritizarea investițiilor în infrastructură este necesară pentru a ține pasul cu evoluția economică a țării.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) manifestă deschidere pentru utilizarea parteneriatelor public-private ca mecanism principal de finanțare. Mariana Ioniță, secretar general în cadrul ministerului, a menționat că firmele germane pot aduce experiență, tehnologie modernă și know-how necesar. Prioritatea actuală a ministerului vizează dezvoltarea rețelei de drumuri, precum și modernizarea și reconstrucția întregii infrastructuri, incluzând segmentul feroviar, maritim și cel aviatic.
Strategia de investiții a MTI indică un necesar de 75 de miliarde de euro pentru deceniul curent. Din această sumă, aproximativ 17,5 miliarde de euro au fost deja accesate prin fonduri europene. Pentru a acoperi restul necesarului, se vor utiliza alocări bugetare, eventual 2% din PIB pe următorii 10 ani, împrumuturi și parteneriate public-private. Aceste resurse sunt cruciale pentru atingerea obiectivelor de modernizare a rețelelor de transport.
Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) din Republica Moldova, a vorbit despre importanța sistemului logistic regional. Acesta ar trebui să includă porturile Giurgiulești, Galați și Constanța ca un sistem interconectat, nu ca entități separate. Un astfel de model poate deservi nu doar România și Republica Moldova, ci și Ucraina și piața europeană, consolidând competitivitatea economică și securitatea regională.
Proiectele de infrastructură din regiune sunt strâns legate de integrarea europeană și de fluxurile comerciale internaționale. Porturile de la Dunăre și de la Marea Neagră servesc drept noduri esențiale pentru tranzit. În prezent, dezvoltarea infrastructurii de transport se concentrează pe digitalizare, soluții multimodale și sustenabilitate, pentru a răspunde cerințelor unei economii moderne care necesită conexiuni rapide între centrele de producție și piețele de consum.