Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat intenția de a reorganiza modul de funcționare al gărzilor din spitale și de a adapta tarifele acestora. Propunerea vizează atât medicii specialiști, cât și rezidenții din anii I, II și III, prin introducerea unui sistem de remunerare care să asigure echitate pentru munca depusă. Această reformă vizează toate tipurile de spitale și specialități, indiferent de natura serviciilor medicale oferite în cadrul acestora.
Sistemul de plată propus de Alexandru Rogobete se bazează pe un model progresiv, în care suma primită de medici va crește odată cu numărul de gărzi efectuate lunar. Conform ministrului, prima gardă va fi plătită probabil la tariful actual, însă a doua și a treia gardă vor beneficia de un tarif mai mare. Discuțiile interne vizează posibilitatea extinderii acestui avantaj și pentru a patra gardă efectuată într-o singură lună, cu o creștere de 25% între etape.
O componentă importantă a noilor măsuri este includerea medicilor rezidenți în circuitul plății pentru gărzi. Alexandru Rogobete a precizat că, deși tariful pentru rezidenții din anii I, II și III nu va fi la fel de ridicat ca cel al unui medic specialist sau primar, este esențial ca aceștia să primească o plată. Această decizie vine din faptul că rezidenții lucrează sub coordonarea medicilor specialiști în timpul gărzilor, contribuind direct la activitatea medicală.
Reorganizarea va viza și structura actuală a serviciilor, care include gărzile de urgență, de monitorizare, de domiciliu și cele intervenționale. Ministrul a subliniat necesitatea de a adapta tarifele pentru specialitățile unde se realizează proceduri specifice, precum trombectomiile intervenționale pentru pacienții cu AVC. Această tipologie de gardă are un caracter particular care nu poate fi aplicat identic în toate secțiile medicale, necesitând o abordare adaptată nevoilor de intervenție rapidă.
Impactul bugetar anual al acestor măsuri este estimat la aproximativ 500 de milioane de lei. Pentru acoperirea acestor costuri, o parte din serviciile plătite de CNAS va fi completată prin suplimentări provenite direct din bugetul Ministerului Sănătății către spitale. Această strategie de finanțare este menită să susțină noile tarife și să asigure continuitatea serviciilor medicale de urgență prin oferirea unor stimulente financiare concrete pentru personalul medical implicat.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu necesități financiare semnificative pentru a funcționa corect până la finalul anului. Conform declarațiilor oficiale, sistemul are nevoie de 11 miliarde de lei pentru a asigura funcționarea continuă, în condițiile în care ministrul a asigurat că spitalele nu vor fi închise. Această presiune bugetară subliniază complexitatea gestionării resurselor în sectorul medical actual.