Sectorul construcțiilor de locuințe din România traversează o perioadă de scădere a activității, conform datelor oficiale. În luna septembrie 2026, s-au eliberat 2225 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, o cifră care indică un recul în raport cu perioadele anterioare. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o tendință negativă atât în comparație cu luna precedentă, cât și față de anul trecut.
Analizând evoluția lunară, se observă că numărul autorizațiilor din septembrie 2026 este cu 24,4% mai mic decât cel înregistrat în luna august 2026. Mai grav este comparativul cu perioada de anul trecut, când activitatea era mult mai intensă. Față de luna septembrie 2025, numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a înregistrat o scădere de 38,2%, subliniind o contracție majoră a volumului de proiecte noi.
La nivelul primelor nouă luni ale anului 2026, imaginea generală a sectorului rezidențial rămâne una de scădere. În această perioadă, s-au eliberat în total 24016 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale. Această valoare reprezintă o diminuare de 15,5% comparativ cu perioada similară din anul 2025, indicând faptul că presiunea descendentă asupra pieței construcțiilor persistă pe parcursul întregului an.
În paralel cu aceste date, ANAF desfășoară o campanie de controale pe șantiere, vizând firmele de construcții. Acțiunea, coordonată de direcția Antifraudă, urmărește identificarea situațiilor de muncă nefiscalizată, în special utilizarea forței de muncă pentru care nu se achită impozitul și contribuțiile la pensie și sănătate. Inspectorii se concentrează pe surprinderea în fapt a acestor încălcări, iar unele firme strănere care operează în România au ales deja înregistrarea fiscală locală ca urmare a acestor măsuri.
Instituția fiscală a intensificat controalele în ultimul an pentru a colecta mai multe venituri la bugetul statului. Acest demers este necesar pentru reducerea deficitului bugetar și consolidarea finanțelor publice. ANAF utilizează acum sisteme informatice avansate, finanțate prin PNRR, și volume mari de date pentru a îmbunătăți analiza de risc. Aceste tehnologii permit identificarea mai rapidă a evaziunii fiscale și a companiilor care nu respectă legislația în vigoare.
Aceste eforturi de consolidare a finanțelor publice apar într-un context economic european marcat de preocupări privind deficitul bugetar. De exemplu, în Franța, ministrul Finanțelor a avertizat că economia țării se poate opri dacă nu se reușește reducerea deficitului. La fel și în România, autoritățile pun accent pe colectarea eficientă a taxelor pentru a menține stabilitatea fiscală și pentru a gestiona corect resursele statului.