Implementarea săptămânii de lucru de patru zile este un subiect tot mai prezent în discuțiile despre viitorul muncii, deși acest model nu este încă oficializat. În mediul de business din București, se observă deja o scădere a activității în zilele de vineri, fenomen care poate fi explicat fie prin eficiență sporită, fie prin utilizarea tehnologiilor noi. Această schimbare de ritm este strâns legată de modul în care angajații își gestionează sarcinile zilnice.
Integrarea inteligenței artificiale joacă un rol crucial în procesul de economisire a timpului. Conform unui studiu PwC publicat în octombrie, 58% dintre angajații din România au utilizat AI la serviciu în ultimele 12 luni, o creștere față de 42% în perioada precedentă. Deși doar 17% utilizează zilnic AI generativă, tehnologia începe să preia componente de rutină, permițând angajaților să își finalizeze proiectele într-un ritm mai rapid.
Riaz Shah, profesor de practică în inovare și leadership la Hult International Business School și fost Global Learning Leader în cadrul EY, susține că direcția trebuie să fie spre săptămâni de lucru de patru sau chiar trei zile. Acesta explică faptul că, dacă AI preia 40% din sarcinile unui angajat, acesta poate dedica restul timpului relațiilor cu clienții. Modelul trebuie să fie economic viabil, crescând productivitatea și reducând costurile prin eficiență.
Experiența din Marea Britanie oferă argumente pentru succesul acestui model. Într-un proiect-pilot care a implicat 200 de companii, 80% dintre acestea au continuat să lucreze patru zile pe săptămână după doi ani. Riaz Shah menționează că oamenii tind să fie mai productivi în patru zile decât în cinci, deoarece un weekend de trei zile îi motivează să muncească mai intens în perioada de activitate.
Totuși, implementarea se lovește de rezistența unor lideri care preferă controlul vizual asupra angajaților. Mulți manageri din România verifică dacă persoanele sunt prezente la birou, chiar dacă acestea folosesc tehnologii avansate. Această lipsă de încredere creează un blocaj, deoarece angajații care își termină sarcinile rapid sunt penalizați de un program rigid, fiind nevoiți să rămână la calculator doar pentru a părea activi.
Evoluția pieței muncii este influențată de digitalizare și de capacitatea companiilor de a adopta noi instrumente de productivitate. În contextul actual, tranziția către modele de lucru flexibile depinde de echilibrul dintre autonomia oferită angajaților și necesitatea companiilor de a menține un control eficient asupra rezultatelor, evitând monitorizarea excesivă a prezenței fizice la birou.