Societatea pentru Administrarea Participațiilor Statului S.A., cunoscută sub acronimul SAPE, gestionează de aproximativ zece ani sume uriașe de bani care nu sunt direcționate către scopul pentru care a fost înființată. În prezent, companie de stat deține peste 600 de milioane de lei în depozite bancare, resurse care generează dobânzi, dar care nu sunt folosite pentru a crește capacitățile de producție energetică ale țării. Această situație apare într-un context în care România importă energie din cauza lipsei de capacități de producție suficiente.
Activitatea companiei este marcată de investiții problematice în parcuri eoliene și fotovoltaice de capacitate foarte mică. SAPE a cumpărat parcurile eoliene Curcubăta și Horia, însă acestea au prezentat deficiențe tehnice sau dificultăți de administrare. Parcul Curcubăta a fost achiziționat de la o companie din Cluj, în timp ce parcul Horia a fost cumpărat de la o firmă deținută de un om de afaceri din Constanța. În ciuda investițiilor de peste 108 milioane de lei în aceste active, veniturile din vânzarea energiei au fost de doar 46,5 milioane de lei.
Raportele financiare indică faptul că profitul societății nu provine din producția de energie, ci din venituri financiare. În perioada 2020-2025, veniturile operaționale au reprezentat doar aproximativ 7,7% din totalul veniturilor, în timp ce dobânzile și dividendele au acoperit restul sumelor. De la anul 2022, deficitul operațional al companiei a crescut constant, ajungând la peste 21,3 milioane de lei în anul 2025. Profitul este susținut aproape exclusiv de plasamentele bancare și de dividendele încasate de la alte companii.
Un alt aspect critic vizează tentativele de achiziții de capacități de stocare de energie. SAPE a încercat să negocieze direct, fără o procedură competitivă, achiziția unor proiecte de la două firme de apartament din Timișoara, cu o valoare estimată de 120 de milioane de euro. Aceste companii, Banat Storage Energy SRL și Green Storage Farm SRL, aveau zero angajați și nicio activitate la momentul negocierilor. Proiectul a fost în cele din urmă respins de membrii consiliului de supraveghere.
Investițiile ratate includ și proiecte de mare anvergură, precum producția de hidrogen finanțată prin PNRR sau hidrocentrala cu stocare de la Tranița, deținută în proporție de 99,35% de către SAPE. Corpul de Control al premierului Ilie Bolojan a semnalat deficiențe în fundamentarea proiectelor și o schimbare frecventă a planului de investiții. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că a depus plângeri la organele de cercetare penală pentru nereguli, inclusiv pentru intenția de a cumpăra capacități de stocare.
Sectorul energetic român se confruntă cu provocări majore privind securitatea furnizării, necesitând investiții masive în infrastructură și capacități de producție locală. În contextul actual, lipsa de investiții în proiecte de stocare și producție regenerabilă poate accentua dependența de importurile de energie. Deciziile de management ale entităților de stat precum SAPE au un impact direct asupra capacității economiei de a gestiona aceste necesități de infrastructură pe termen lung.