Sistemul de sănătate din România a beneficiat în anul 2025 de un buget record de aproape 128 de miliarde de lei. Totuși, un nou studiu realizat de Academia de Studii Economice împreună cu Rețeaua privată Regina Maria evidențiază faptul că românii plătesc direct din propriile buzunare suma de 33,64 de miliarde de lei. Această cheltuială proprie reprezintă peste 26% din totalul resurselor utilizate în sistemul de sănătate din țară.
Din totalul fondurilor alocate, peste 45 de miliarde de lei au fost direcționate către serviciile spitalicești, în timp ce peste 44 de miliarde de lei au fost folosite pentru medicamente și dispozitive medicale. O altă parte semnificativă a banilor, de puțin peste 32 de miliarde de lei, a fost alocată pentru serviciile din ambulatoriu. Analiza indică faptul că jumătate din plățile directe efectuate de cetățeni se îndreacă către achiziția de medicamente, restul de o treime fiind destinată serviciilor ambulatorii.
O schimbare majoră în modul de alocare a banilor este reprezentată de creșterile salariale din spitalele de stat. Pentru prima dată, suma dedicată acestor mărișări a depășit bugetul pentru serviciile medicale, înregistrând aproape 17 miliarde de lei față de aproximativ 15 miliarde de lei alocați serviciilor. Această tendință sugerează că o parte importantă din finanțarea sistemului este garantată prin salarii, indiferent de calitatea sau numărul serviciilor medicale efectuate de instituțiile de stat.
În ceea ce privește populația, peste 9,6 milioane de oameni contribuie la fondul de asigurări de sănătate, ceea ce înseamnă că peste jumătate din populație plătește contribuții. Totuși, în timp ce aproximativ 6,5 milioane de persoane sunt asigurați, numărul celor care nu au asigurare a ajuns la aproape 3 milioane. Dr. Dragoș Garofil menționează că peste 95% dintre neasigurați sunt persoane sub 60 de ani, din populația activă, care muncesc la negru și nu plătesc asigurări de sănătate.
Sistemul sanitar românesc se confruntă cu o finanțare pentru prevenție care rămâne slab dezvoltată. În anul 2025, România a alocat pentru sănătate doar 6,68% din PIB, un nivel care se situează mult sub media europeană, care este de 10%. Radu Comșa, expert în economia sănătății, subliniază că există provocări serioase legate de stabilizarea veniturilor fondului de asigurări de sănătate și de necesitatea de a aloca mai eficient resursele deja existente în sistem.
Evoluția numărului de persoane fără asigurări de sănătate indică o problemă structurală, numărul acestora crescând cu jumătate de milion. Majoritatea persoanelor neasigurate sunt tineri și persoane apte de muncă, ceea ce afectează capacitatea de colectare a veniturilor pentru fondul de sănătate. Această situație apare într-un context în care resursele pentru infrastructura medicală regională depind și de împrumuturi externe, precum cele de la BEI, care pot fi amânate de către autorități.