România a înregistrat, în prima jumătate a anului 2026, cele mai mari prețuri la energia electrică pentru populație din Uniunea Europeană atunci când acestea sunt raportate la puterea de cumpărare a cetățenilor. Conform datelor publicate vineri, 30 octombrie, de către Eurostat, românii au achitat echivalentul a 46,9 standarde ale puterii de cumpărare (SPC) pentru un consum de 100 kWh. Această situație plasează țara noastră pe primul loc în clasamentul european al costurilor energetice ajustate la venituri.
În comparație cu România, Polonia ocupă locul al doilea cu un indicator de 41,1 SPC, urmată de Cehia, care înregistrează 34,3 SPC. La polul opus al acestui clasament se află Malta, cu un preț de 13,8 SPC, Ungaria, cu 14,7 SPC și Luxemburg, cu 15,5 SPC. Utilizarea unității de măsură SPC de către Eurostat permite compararea prețurilor între statele membre, ținând cont de diferențele de venituri și de nivelul general al prețurilor, arătând impactul real al facturilor asupra bugetului gospodăriilor.
Analizând evoluția prețurilor, România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, cu un salt de 51,6% față de prima jumătate a anului 2025. Această majorare este mult mai mare decât cea din Irlanda, de 19,8%, sau din Finlanda, de 18,4%. În contrast, în alte state membre precum Danemarca sau Luxemburg, prețurile au cunoscut scăderi semnificative, de 31,7% și 24,1%, respectively. Această tendință de creștere masivă în România contrastează cu media europeană, unde prețul mediu a scăzut ușor.
Cauza principală a acestei creșteri de prețuri este încheierea, la data de 1 iulie 2025, a schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică pentru consumatorii casnici. După această dată, prețurile au încetat să mai fie reglementate, fiind stabilite conform contractelor individuale încheiate cu furnizorii de energie. Pentru a atenua impactul financiar asupra persoanelor vulnerabile, statul a implementat acordarea unor vouchere de 50 de lei pentru plata facturilor la energie electrică, o măsură aplicată între 1 iulie 2025 și 31 martie 2026.
La nivelul întregii Uniuni Europene, prețul mediu al energiei electrice pentru populație a scăzut ușor, de la 0,29 euro/kWh în a doua jumătate a anului 2025, la 0,28 euro/kWh în prima jumătate a anului 2026. Deși prețul mediu a scăzut cu 2,2%, Eurostat subliniază faptul că nivelurile actuale rămân mult peste valorile de dinaintea crizei energetice care a început în anul 2022. Totodată, ponderea taxelor și a impozitelor incluse în factura finală a cunoscut o scădere ușoară, de la 28,9% la 28,4%.
Contextul pieței de energie din România este marcat de decizii legislative care vizează stabilitatea sistemului. Guvernul a prelungit aplicarea prevederilor care permit Transelectrica să utilizeze măsuri excepționale pe piața de energie, într-un moment în care costurile pentru consumatori rămân sub presiune. Această decizie intervine într-un peisaj economic în care prețurile la energie au rămas la niveluri ridicate față de perioada pre-criză, influențând direct puterea de cumpărare a populației.