România se poziționează pe locul al șaptelea în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de taxe individuale, cu un total de 109 taxe. Totuși, în ceea ce privește raportul dintre veniturile colectate și produsul intern brut, țara se află într-o poziție critică, ocupând penultimul loc în UE27. Analiza indică faptul că numărul de taxe nu reflectă direct povara fiscală, ci oferă o imagine asupra complexității sistemelor naționale.
Franța conduce clasamentul european cu un număr record de 348 de taxe individuale, dintre care 243 sunt considerate taxe cu randament redus. Acestea generează venituri mici comparativ cu categoriile principale, precum taxele pe ocuparea forței de muncă, care au adus peste 800 de miliarde de euro în 2024. În acest context, Danemarca ocupă locul al doilea cu 132 de taxe, în timp ce Germania menține un sistem mai puțin fragmentat, având doar 60 de taxe.
La polul opus al complexității se află Estonia și Lituania, care au cele mai puține taxe din Europa, cu 34, respectiv 35 de taxe individuale. Estonia utilizează un model simplificat, cu un impozit pe venitul persoanelor fizice cu cotă unică și taxe de 0% pentru profiturile corporative reinvestite. Letonia are 54 de taxe, rămânând totuși sub media europeană de aproximativ 90 de taxe, în timp ce sistemul german generează venituri fiscale de circa 42% din PIB.
Problema principală a României nu este numărul taxelor, ci eficiența colectării acestora și structura veniturilor. Conform Consiliului Fiscal, România se bazează pe impozitarea consumului și pe contribuții sociale, având un nivel scăzut de impozite directe. Scăderea eficienței administrației fiscale și relaxările fiscale din trecut sunt identificate ca factori care limitează capacitatea statului de a colecta venituri, în ciuda creșterii veniturilor bugetare înregistrate în anul 2025.
În 2025, veniturile bugetare ale României au crescut la 35,4% din PIB, de la 34% în 2024, însă decalajul față de media UE27 de 46,4% rămâne masiv. La capitolul venituri fiscale, România a ajuns la 29,2% din PIB, față de 40,4% în Uniune, confirmând poziția de penult în clasament. Comparația cu alte țări din regiune arată că Bulgaria este mai aproape de România, în timp ce Croația și Slovenia ating 47,1% din PIB.
Evoluția indicatorilor fiscali relevă o diferență de 11,2 puncte procentuale între veniturile fiscale românești și media europeană. Chiar și în comparație cu Polonia, care are venituri bugetare de 43,6% din PIB, România rămâne semnificativ în urmă. Această disparitate subliniază necesitatea unor reforme care să îmbunătățească atât nivelul de impozitare, cât și capacitatea instituțiilor de a recupera sumele datorate bugetului de stat.