În primele opt luni ale anului 2026, România a înregistrat un deficit de aproape 20 de miliarde de euro la nivelul balanței de plăți. Această cifră, prezentată în datele Băncii Naționale (BNR) privind balanța de plăți pe august 2026, indică faptul că țara a plătit în afara frontierelor cu o medie de 82 de milioane de euro pe zi. Deficitul este cu 942 de milioane de euro mai mare comparativ cu perioada aceeași din anul 2025.
Componenta principală a acestui deficit este reprezentată de schimbul de bunuri. În opt luni, exporturile de bunuri au înregistrat 61,5 miliarde de euro, în timp ce importurile au ajuns la 83,9 miliarde de euro, generând o diferență de 22,4 miliarde de euro. Această prăpastie este cu 818 milioane de euro mai mare decât s-a înregistrat în anul precedent. Cel mai mare dezechilibru comercial se observă cu China, unde pentru fiecare 100 de euro de mărfuri achiziționate, România vinde înapoi doar aproximativ 8 euro.
Sectorul serviciilor oferă însă un contrapunc de stabilitate pentru economia națională. România a înregistrat un surplus de 9,3 miliarde de euro din serviciile vândute în străinătate, o creștere de 712 milioane de euro față de anul trecut. Performanța este susținută în principal de domeniile IT și telecomunicații, care au adus un plus de 5,1 miliarde de euro, urmate de sectorul transporturilor, cu un surplus de 4,6 miliarde de euro. Totuși, turismul rămâne într-un deficit de aproape 3 miliarde de euro, deoarece românii au cheltuit 6,7 miliarde de euro în străinătate, în timp ce străinii au lăsat în țară doar 3,7 miliarde de euro.
Finanțarea acestui deficit se confruntă cu o scădere semnificativă a investițiilor străine directe. Anul acesta, investitorii au adus în România doar 2,1 miliarde de euro, o scădere drastică față de cele 5,7 miliarde de euro înregistrate în primele opt luni ale anului 2025. Din cauza acestui fenomen, investițiile acoperă doar aproximativ 11% din deficit, în comparație cu 30% în perioada precedentă. Restul sumelor este acoperit tot mai mult prin împrumuturi, ceea ce a dus la creșterea datoriei externe la 238 de miliarde de euro.
Structura datoriei externe prezintă semnale de alertă, cu o creștere a obligațiilor pe termen scurt. Datoria pe termen scurt, care trebuie achitată sau reînnoită în mai puțin de un an, a crescut cu 8,5%, ajungând la 53,3 miliarde de euro. Această evoluție indică o dependență de finanțări rapide, în timp ce datoria pe termen lung a crescut mai modest, cu 1,8%. În acest context, rezervele valutare ale BNR acoperă 93,5% din datoriile externe care ajung la scadență în următoarele 12 luni, situându-se sub pragul de siguranță de 100%.
Monitorizarea balanței de plăți este esențială pentru stabilitatea cursului de schimb și a dobânzilor din economie. Un deficit persistent obligă țara să depindă de capitalul străin, făcând economia vulnerabilă la schimbările de sentiment ale creditorilor internaționali. Când investițiile directe scad, presiunea pe datoria externă crește, afectând capacitatea de finanțare pe termen lung a statului și a companiilor din România.