România se află în grupul țărilor europene unde costurile cu energia reprezintă o povară semnificativă pentru bugetele de familie. Conform estimărilor Asociației Energia Inteligentă, în România, Bulgaria și Grecia, între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie mai mult de 10% din venitul lor disponibil pentru a achita facturile la electricitate, gaze, energie termică și combustibili. Această situație indică o presiune financiară majoră asupra consumatorilor din aceste regiuni.
Analiza punctează faptul că pragul de 10% din venit este un indicator critic pentru gospodăriile care își plătesc facturile la timp, dar sunt nevoite să sacrifice alte necesități esențiale. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică faptul că acest prag arată familii care, deși își achită deserviciile, trebuie să renunțe la cheltuieli pentru hrană, sănătate sau educație. În cazul familiilor cu venituri reduse, procentul cheltuielilor cu energia poate crește și până la 15-20% din totalul veniturilor.
Diferențele de la nivelul continentului sunt marcante în funcție de regiune și de nivelul de venituri. În timp ce în Finlanda, Danemarca și Luxemburg această proporție este de doar 5-10%, în sudul Europei, la Spania și Portugalia, aproximativ 20-25% dintre gospodării depășesc pragul de 10%. La nivelul întregii Uniuni Europene, estimările indică faptul că între 17% și 22% dintre gospodării se confruntă cu această povară financiară a costurilor energetice.
Factorul locuinței joacă un rol determinant în determinarea nivelului facturilor primite de consumatori. În Europa Centrală și de Est, numeroasele clădiri construite înainte de 1990 prezintă o eficiență energetică redusă, ceea ce duce la pierderi mari de căldură și consum ridicat. În sudul Europei, necesarul de energie pentru răcirea locuințelor în perioadele cu temperaturi înalte influențează, la rândul său, volumul de cheltuieli pe care gospodăriile trebuie să îl suporte.
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este într-o tendință de creștere, putând ajunge la 23-25% în următorii ani. Dumitru Chisăliță avertizează că inflația care rămâne peste creșterea salariilor reale și volatilitatea prețurilor la energie pot fragmenta politică și ideologic Europa. Sărăcia energetică și presiunea costului vieții pot alimenta partide anti-sistem sau eurosceptice, făcând Uniunea Europeană mai greu de guvernat și fragilizând consensul asupra politicilor externe.
Contextul economic european este marcat de o volatilitate a prețurilor la combustibili, în condițiile în care petrolul a depășit pragul de 102 dolari. Această situație de presiune asupra resurselor energetice coincide cu eforturile de coordonare între Uniunea Europeană și SUA pentru gestionarea prețurilor la combustibili. Evoluția costurilor la nivel global rămâne un factor extern major care influențează direct stabilitatea financiară a gospodăriilor din statele membre.