România ocupă o poziție critică în ceea ce privește risipa alimentară la nivel european, conform datelor prezentate în raportul anual al ONU intitulat „Starea securității alimentare și a nutriției în lume”. În medie, fiecare locuitor al țării aruncă anual aproximativ 130 kg de alimente, o cifră care plasează România pe locul patru în Europa în acest clasament negativ. Această situație indică un nivel de irosire a resurselor mult mai ridicat decât cel observat în restul regiunii.
Analiza statistică relevă faptul că România depășește toate țările vecine în ceea ce privește cantitatea de mâncare aruncată. De exemplu, în Serbia se aruncă 123 kg pe persoană, în Republica Moldova 101 kg, iar în Ucraina 95 kg. Ungaria înregistrează 68 kg, Bulgaria 62 kg, în timp ce Spania se află la polul opus, cu aproximativ 39 kg pe locuitor. Doar Portugalia, Elveția și Turcia au cifre mai mari decât România pe continentul european.
La nivel global, situația este comparabilă cu media de 132 kg de alimente aruncate anual de fiecare locuator al planetei. Maldive conduce clasamentul mondial cu aproximativ 260 kg pe persoană, fiind de două ori peste media globală. Urmează țări precum Siria, Republica Dominicană, Seychelles, Mexic și Tunisia, unde cantitatea de alimente irosite depășește pragul de 210 kg pe cap de locuitor. Aproximativ una din fiecare cinci porții servite în lume ajunge în final la gunoi.
Structura risipei arată că cea mai mare parte a pierderilor provine din gospodării, care reprezintă 60% din total. Restaurantele și alte unități de servicii alimentare contribuie cu 28%, iar magazinele cu 12%. În plus, circa 13% din alimentele produse la nivel global se pierd încă din etapa de după recoltare, prin alterare în timpul depozitării, transportului sau procesării, fructele și legumele fiind cele mai afectate categorii de produse.
Impactul economic și ecologic al acestui fenomen este masiv, risipa alimentară costând economia globală peste 1 trilion de dolari pe an. Aproximativ 1,4 miliarde de hectare, adică 28% din suprafața agricolă a lumii, sunt cultivate pentru alimente care nu sunt niciodată consumate. Pe plan de mediu, pierderile generează între 8% și 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, inclusiv metanul eliberat prin descompunerea alimentelor în gropile de gunoi.
Problema risipei alimentare este strâns legată de gestionarea resurselor de energie și a terenurilor agricole utilizate în producție. În contextul economic actual, unde costurile de producție sunt influențate de prețul energiei, irosirea alimentelor reprezintă o pierdere dublă de capital. Această situație afectează nu doar securitatea alimentară a populației, ci și sustenabilitatea mediului înconjurător pe termen lung.