Datele recente furnizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) indică o situație îngrijorătoare pentru tinerii din România. Conform raportului „Education at a Glance 2026”, în anul 2025, aproximativ 23% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu dețineau un loc de muncă și nu participau la nicio formă de educație sau formare profesională. Această cifră reflectă o segmentare semnificativă a generației tinere care rămâne în afara circuitelor economice și educaționale oficiale.
Această proporție de 23% este mult peste nivelul înregistrat la nivel internațional în cadrul organizației. Media țărilor membre OCDE pentru aceeași categorie de vârstă este de aproximativ 14%, ceea ce înseamnă că România depășește acest indicator cu aproape 10 puncte procentuale. Fenomenul evidențiază dificultățile de integrare ale tinerilor români după finalizarea studiilor obligatorii, mulți dintre ei nealegând nici continuarea studiilor la facultate, nici angajarea într-un cadru formal.
Disparitățile se observă și în ceea ce privește nivelul de educație în rândul populației adulte. În România, doar aproximativ 19% dintre persoanele cu vârste între 25 și 64 de ani au absolvit o formă de învățământ superior. În contrast, media OCDE pentru această categorie de vârstă este de 43%, evidențiind un decalaj major în pregătirea calificată a forței de muncă. Nivelul de studii are un impact direct asupra veniturilor, deoarece angajații care nu au finalizat studiile liceale câștigă cu 18% mai puțin decât media națională.
Totuși, există și aspecte pozitive în raportul publicat, în special în zona tinerilor cu studii superioare. Rata șomajului pentru această categorie a cunoscut o evoluție favorabilă pe parcursul ultimului deceniu. În anul 2015, rata șomajului pentru tinerii absolvenți de universitate era de 6%, însă, până în anul 2025, acest indicator a scăzut semnificativ, ajungând la un nivel de 3%. Această scădere indică o mai bună absorbție pe piața muncii a celor care dețin calificări înalte.
Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru Educație și Cercetare, a subliniat că statisticile ar putea subestima realitatea de pe teren. În opinia sa, mulți tineri care apar ca fiind neangajați ar putea lucra, de fapt, în afara legii. „Tinerii care nu sunt nici în școală – și școala aici nu înseamnă neapărat universitate – și nu sunt nici prinși într-o formă de muncă, atenție, legală, că eu cred că mare parte din ei sunt prinși într-o formă ilegală, piață neagră și așa mai departe. Și acolo cred că trebui să forăm și să vedem exact ce se întâmplă, pentru că, dacă ne uităm la indicatori, ei sunt într-a mică scădere, dar încă proporția e foarte mare, este enorm”, a declarat acesta.
Analiza indicatorilor economici și sociali relevă o structură a forței de muncă în care calificațiile înalte sunt esențiale pentru stabilitatea financiară. Deși există o tendință de îmbunătățire pentru absolvenții de facultăți, segmentul de tineri fără studii sau locuri de muncă rămâne o provocare majoră pentru economia națională. Această situație pune sub semnul întrebării eficiența sistemelor de formare profesională și capacitatea de a integra tinerii în piața muncii oficială.