România se konumazează ca lider european în ceea ce privește supraaglomerarea locuințelor, conform datelor furnizate de Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES). În anul 2024, aproximativ 40,7% dintre români au locuit în gospodării supraaglomerate, o proporție care depășește semnificativ media Uniunii Europene, situată la nivelul de 16,9%. Această situație evidențiază o discrepanță majoră între numărul de locuințe disponibile și calitatea spațiului de locuit pentru o parte importantă a populației.
Analiza datelor scoate la iveală un paradox al pieței rezidențiale din România, unde proprietatea asupra locuințelor este extrem de ridicată. Aproximativ 94% din populația țării locuiește într-o locuință aflată în proprietate personală, însă acest lucru nu garantează spațiul necesar. Deși majoritatea cetățenilor dețin propriul imobil, o parte considerabilă a acestora se confruntă cu lipsa de spațiu, trăind în condiții de supraaglomerare care indică o nevoie urgentă de locuințe mai spațioase și accesibile.
Problema locuirii nu este uniformă pe teritoriul țării, deoarece distribuția locuințelor urmează dinamici regionale diferite. În marile centre urbane și în zonele metropolitane, există o presiune constantă asupra prețurilor și a chiriilor din cauza cererii ridicate. În contrast, alte localități se confruntă cu un declin demografic, ceea ce duce la un număr ridicat de spații neocupate. Conform recensământului din 2021, aproximativ 25% dintre locuințele din România erau neocupate.
Pentru abordarea acestor dificultăți, FIDES și Confederația Patronală Concordia organizează pe 5 octombrie, la București, evenimentul Romania Affordable Housing Summit 2026. Scopul acestui summit este de a discuta despre finanțarea și dezvoltarea locuințelor accesibile, reunind reprezentanți ai autorităților, instituțiilor europene, sectorului privat și ai instituțiilor financiare. Constantin Sebeșanu, președintele FIDES, subliniază necesitatea unei strategii coerente și integrate, adaptate la realitățile naționale, pentru a clarifica modul de finanțare și dezvoltare a proiectelor rezidențiale.
La nivel european, deficitul de locuințe este o problemă structurală ce necesită investiții masive pentru a fi soluționată. Comisia Europeană estimează că Uniunea Europeană are nevoie de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare în fiecare an, peste cele 1,6 milioane de unități deja construite anual. Pentru acoperirea acestui deficit, necesarul de investiții este evaluat la circa 150 de miliarde de euro pe an, în timp ce Grupul Băncii Europene de Investiții vizează finanțări de 6 miliarde de euro pentru proiecte sustenabile în 2026.
Evoluția pieței imobiliare din România este strâns legată de capacitatea de creditare a populației și de accesul la instrumente de finanțare moderne. Pe lângă construcția de noi unități locative, discuțiile economice actuale se concentrează pe utilizarea mai eficientă a fondului locativ existent și pe dezvoltarea infrastructurii. Rezolvarea paradoxului dintre proprietatea ridicată și supraaglomerarea locuințelor depinde de parteneriatele dintre sectorul public și cel privat pentru a asigura accesibilitatea financiară.