România a înregistrat în anul 2025 cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a persoanelor care nu își pot permite financiar o masă consistentă la fiecare două zile. Conform datelor publicate de Eurostat, procentul de cetățeni care nu pot asigura o masă cu carne, pui, pește sau un echivalent vegetarian o dată la două zile a ajuns la 18,1%. Această cifră depășește semnificativ media europeană, care este situată la nivelul de 8,5% pentru întreaga populație a Uniunii Europene.
Analiza indicatorilor relevă diferențe majore între statele membre în ceea ce privește accesibilitatea alimentară. În timp ce România se află la polul negativ al acestui clasament, Cipru prezintă cea mai scăzută valoare, cu doar 1,2% din populație care se confruntă cu această problemă financiară. Astfel, ponderea înregistrată în România este de peste două ori mai mare decât media europeană și depășește de peste 15 ori nivelul raportat de Cipru. Este important de menționat că indicatorul nu măsoară preferințele dietetice, ci incapacitatea financiară de a achiziționa astfel de alimente.
Pe lângă dificultățile legate de alimentație, România ocupă prima poziție în UE și în privința accesului la internet pentru uz personal la domiciliu. În 2025, 6,2% dintre români nu și-au putut permite costurile unei conexiuni la internet acasă, un indicator care este de peste trei ori mai mare decât media comunității. La nivelul Uniunii Europene, doar 2% din populație se confruntă cu această limitare financiară. În celălăl capăt al clasamentului european se află Finlanda, unde doar 0,1% din populație nu își poate asigura acest serviciu.
Raportul Eurostat evidențiază și dificultățile legate de activitățile de recreere, unde peste 12% dintre europeni nu își permit participarea regulată la astfel de evenimente. În acest segment, Grecia a înregistrat cea mai mare valoare de 27,3%, în timp ce Croația a raportat cea mai mică pondere, de 3,9%. Datele provin din ediția 2026 a raportului „Key figures on European living conditions”, care analizează principalii indicatori ai condițiilor de viață din Europa, punând un accent deosebit pe situația grupurilor de populație care se află în poziții vulnerabile.
Statisticile prezentate subliniază disparitățile economice dintre statele membre în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii esențiale pentru nivelul de trai. România se regăsește în situația de la coada clasamentului european atât la capitolul securitate alimentară, cât și la capitolul accesul la tehnologia digitală. Aceste cifre reflectă dificultățile financiare cu care se confruntă o parte semnificativă din populația țării în raport cu standardele de viață considerate relevante la nivelul întregii Uniuni Europene.
Monitorizarea acestor indicatori de trai este esențială pentru înțelegerea dinamicii economice și a nivelului de bunăstare în cadrul Europei. Rapoartele periodice ale Eurostat oferă o imagine clară asupra modului în care inflația și costurile cu viața afectează capacitatea de consum a cetățenilor. Aceste date permit compararea directă a nivelului de trai între statele membre, evidențiind zonele unde intervențiile economice sau politice ar putea fi necesare pentru reducerea disparităților sociale.