Reprezentanții agenției S&P se află în această zi la București pentru o serie de discuții cu oficialii români, în contextul evaluării capacității de plată a statului. Delegația agenției a avut o întâlnire cu ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, în timp ce premierul interimar Ilie Bolojan urmează să aibă o întrevedere cu reprezentanții acestui organism internațional. Decizia oficială privind ratingul suveran al României este programată pentru data de 2 octombrie 2026.
În prezent, S&P menține ratingul României la BBB-/A-3, însă a aplicat o perspectivă negativă asupra acestuia. Agenția a semnalat anterior că instabilitatea politică din țară poate îngreuna eforturile necesare pentru reducerea deficitului fiscal și a deficitului de cont curent. România se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate pentru investiții, ceea ce înseamnă că o scădere cu o singură treaptă ar plasa țara în zona calificativelor speculative, cunoscută sub denumirea de „junk”.
Economistul Christian Năsulea avertizează că prelungirea crizei politice poate influența semnificativ evaluarea agențiilor de rating. Deși indicatorii economici sunt esențiali, instabilitatea poate afecta încrederea în capacitatea autorităților de a implementa măsuri fiscale necesare. Profesorul a subliniat că liderii partidelor ar trebui să transmită mesaje de stabilitate pentru a evita o situație negativă pentru populație. În acest scenariu, statul ar putea plăti mai mult pentru împrumuturile contractate, punând presiune pe bugetul public.
O eventuală retrogradare ar putea declanșa un efect de domino în economia națională, descris de Christian Năsulea prin metafora „se rostogolește bulgărele”. Deși nu înseamnă o incapacitate imediată de plată a salariilor sau pensiilor, pe termen lung pot apărea blocaje care să afecteze plata acestora. Acest proces ar putea duce la dificultăți în achitarea ratelor sau a facturilor de către cetățeni, precum și la închiderea unor companii din cauza valului de efecte negative care se propagă în economie.
Situația este monitorizată atent și de alte agenții internaționale de profil, care mențin perspective similare. Moody's a păstrat calificativul României la Baa3, cu perspectivă negativă, evidențiind riscurile legate de consolidarea fiscală. De asemenea, Fitch menține ratingul la BBB-, tot cu o perspectivă negativă. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că România deține argumente solide pentru menținerea ratingului actual, bazându-se pe execuția bugetară și pe continuarea măsurilor de consolidare fiscală.
Ratingul de țară reprezintă un indicator critic pentru stabilitatea economică, influențând direct costul împrumuturilor pe care statul le contractă pe piețele internaționale. Aceste costuri de finanțare au un impact direct asupra bugetului de stat, afectând capacitatea de a finanța serviciile publice și de a menține echilibrul fiscal. O scădere a încrederii investitorilor poate duce la o creștere a costurilor de creditare, ceea ce se poate reflecta ulterior în condițiile de finanțare din întreaga economie.