Proiectul de lege L387/2026 ar putea pune în pericol locurile de muncă ale persoanelor cu dizabilități și ar putea crește costurile pentru angajatori. Societatea de avocatură Grecu Partners avertizează că noile reglementări propuse ar putea limita numărul de unități protejate eligibile. Această schimbare ar putea afecta atât angajații actuali, cât și pe viitorii angajați, forțând companiile să plătească contribuții direct către bugetul de stat în loc să utilizeze serviciile acestor unități.
O unitate protejată este o organizație care angajează persoane cu dizabilități și furnizează produse sau servicii altor companii. În prezent, angajatorii cu minimum 50 de salariați au obligația de a avea cel puțin 4% angajați cu dizabilități. Dacă acest prag nu este atins, firmele pot plăti integral sau minim 50% din contribuția la stat, restul sumei putând fi direcționată către achiziții de la unitățile protejate. Dacă numărul furnizorilor eligibili scade, o companie cu 50 de salariați ar putea plăti anual cu până la 60.000 de lei mai mult.
Analiza realizată de Grecu Partners indică faptul că proiectul încearcă să elimine activitățile fictive prin limitarea tipurilor de entități care pot înființa unități protejate. În loc să verifice dacă persoanele cu dizabilități muncesc efectiv, legea propune restricționarea fondatorilor, legând statutul de calitatea de întreprindere socială de inserție. Avocata Elena Grecu susține că această abordare este problematică, deoarece calitatea juridică a entității nu echivalează cu verificarea realității muncii prestate de angajații cu dizabilități.
Proiectul de lege a fost respins de Senat pe 14 septembrie 2026 și se află acum la Camera Deputaților pentru decizia finală. În forma actuală, L387/2026 elimină obligația unităților protejate de a direcționa minimum 75% din profit către programe de integrare socioprofesională și de a prezenta rapoarte financiare anuale. Această modificare este considerată paradoxală, deoarece legea dorește să combată intermedierea, dar elimină garanțiile care asigurau utilizarea fondurilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități.
Datele de la 1 aprilie 2026 arată că în România existau 459 de unități protejate autorizate, cu aproximativ 3.050 de angajați, dintre care 2.011 erau persoane cu dizabilități. Deși inițiatorii subliniază că acest număr este mic raportat la cei peste 430.000 de adulți cu dizabilități din România, experții avertizează că nu trebuie pus în pericol locurile de muncă deja existente. Proiectul nu oferă detalii despre câte unități ar putea pierde autorizarea sau câte persoane ar fi afectate direct de noile condiții.
În sistemul actual, unitățile protejate sunt supuse unor controale riguroase privind numărul de angajați cu dizabilități, timpul de lucru și activitățile desfășurate. Nerespectarea condițiilor de autorizare poate atrage amenzi între 25.000 și 50.000 de lei și retragerea autorizației de funcționare. Autoritățile pot verifica documentele economice, contractele și proveniența produselor pentru a asigura transparența procesului de integrare profesională a persoanelor cu nevoi speciale.