Reactoarele nucleare de la Cernavodă nu vor fi repornite în luna septembrie, conform declarațiilor făcute de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Decizia a fost luată deoarece prognozele pentru următoarele zece zile nu indică perspective favorabile pentru reluarea activității în condiții de siguranță. Repornirea centralelor ar putea fi amânată până la mijlocul lunii octombrie, în funcție de evoluția debitului Dunării și de capacitatea pompelor de răcire.
Situația la Cernavodă este descrisă de Cristian Bușoi ca fiind în continuare rezervată, deoarece nivelul apei nu este suficient pentru a asigura funcționarea reactoarelor. Prognozele meteorologice indică faptul că nu se va avea un nivel adecvat al debitului la intrarea în țară și nici la nivelul apei la Cernavodă. În consecință, redeschiderea celor două reactoare este exclusă pentru restul lunii septembrie, așteptând o decizie spre mijlocul lunii octombrie.
Pentru a compensa deficitul de producție electrică cauzat de oprirea reactoarelor, România a utilizat importurile și alte surse interne de energie. Complexul Energetic Oltenia a funcționat cu patru grupuri, în timp ce centralele pe gaz, precum OMV Brazi și Iernutul vechi, au operat la capacitate maximă. De asemenea, producția solară a ajutat în timpul zilei, iar energia eoliană a contribuit la reducerea importurilor, atingând un vârf de 1.200 de megawați miercuri seara.
În ciuda acestor măsuri, importurile rămân principala sursă pentru acoperirea consumului național, în special atunci când producția eoliană este redusă. În astfel de momente, importurile au ajuns la niveluri de 2.500 de megawați în orele de vârf. Autoritățile au menționat că există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru orice scenariu, însă nivelul actual al apei reprezintă o barieră tehnică majoră pentru siguranța operațiunilor.
Datele de miercuri, 24 septembrie 2026, arată că nivelul Dunării a fost de -245 cm, fiind cu doar 10 cm peste minimul record de pe 20 septembrie. Debitul fluviului la intrarea în țară este de 1.600 m³/s, o valoare semnificativ de sub media multianuală de 3.800 m³/s pentru luna septembrie. Pentru a preveni oprirea producției, se propun soluții precum adâncirea albiei în zone critice și redistribuirea debitului între brațele Bala și Dunărea Veche.
Contextul energetic european rămâne unul tensionat, în condiții în care prețurile la carburanți au cunoscut creșteri recente. În timp ce unele țări, precum Ungaria, solicită prelungiri ale derogărilor pentru resurse energetice, alte regiuni se confruntă cu crize de aprovizionare. Aceste dinamici globale influențează securitatea energetică și stabilitatea prețurilor la energie și combustibili în întreaga regiune.