Redeschiderea reactoarelor de la centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi amânată până la mijlocul lunii octombrie, conform declarațiilor oferite de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Decizia depinde direct de evoluția prognozelor hidrologice, deoarece debitul Dunării este în scădere. Această situație pune sub semnul întrebării capacitatea de a asigura apa necesară pentru funcționarea în siguranță a celor două unități de producție din cadrul complexului.
Cristian Bușoi a explicat că prognozele pentru următoarele 10 zile nu indică un nivel al debitului la intrarea în țară și nici un nivel al apei la Cernavodă care să permită redeschiderea în siguranță. Din acest motiv, în luna septembrie nu se anticipează reluarea funcționării reactoarelor. Deși au existat câteva zile cu ușoare creșteri, urmează scăderi importante ale debitului, deși acestea nu reprezintă un risc pentru securitatea generală.
Pentru a gestiona lipsa energiei electrice produse de Cernavodă, Ministerul Energiei va recur la importuri masive. Cristian Bușoi a menționat că importurile rămân principala sursă de compensare, deși producția internă de alte tipuri de energie joacă un rol de suport. În perioadele cu vânt puternic, producția eoliană a ajutat la reducerea volumului de energie importată, însă în momentele de calm eolian, necesarul de importuri a crescut semnificativ.
În ceea ce privește sursele interne, funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia a fost esențială. Centralele pe gaz, precum OMV Brazi și Iernutul vechi, împreună cu alte unități mai mici, au funcționat la capacitate maximă pentru a susține sistemul. De asemenea, energia solară a fost utilizată pentru a compensa cererea în timpul orelor de zi, însă situația a diferit față de perioada de dinaintea închiderii reactoarelor.
Evoluția importurilor de energie depinde de capacitatea eoliană disponibilă în rețea. Când producția eoliană a fost ridicată, importurile au rămas sub pragul de 1500 de megawați în perioadele de vârf. Totuși, în momentele în care producția de energie din vânt a fost minimă, necesarul de importuri a ajuns la 2500 de megawați. Ministerul Energiei subliniază că există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru orice eventualitate.
Sistemul energetic național utilizează în mod constant un mix de resurse pentru a menține stabilitatea, inclusiv energia eoliană, solară și cea produsă de centralele termice pe gaz. În perioadele de supraproducție solară, de exemplu, surplusul de energie putea fi direcționat către Bulgaria, însă în contextul actual de funcționare limitată a reactoarelor, accentul se pune pe importuri și pe utilizarea maximă a capacităților de producție internă disponibile.