Asociația Romanian Business Leaders (RBL) a solicitat Biroului Permanent al Senatului să respingă proiectul de lege B563/2026, care impune implicarea obligatorie a avocaților în redactarea actelor de înființare și modificare a companiilor. Organizația avertizează că această inițiativă legislativă ar putea genera costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro pe an pentru IMM-uri. RBL califică propunerea drept un nou asalt asupra mediului de afaceri, subliniind impactul financiar major asupra companiilor.
Proiectul de lege, depus la Senat pe 14 octombrie, prevede ca contractele care necesită forma scrisă să fie întocmite exclusiv de avocați. Această măsură vizează actualizarea sferei activităților avocațiale și delimitarea consultanței juridice de informarea generală. Dacă regula ar fi interpretată extensiv, incluzând și contractele de muncă, RBL estimează că impactul financiar ar putea ajunge la aproximativ 800 de milioane de euro pe an, bazându-se pe datele ONRC și ale Ministerului Muncii.
Romanian Business Leaders critică faptul că inițiatorii au cerut adoptarea proiectului în procedură de urgență, fără a prezenta nicio estimare a impactului asupra firmelor. De asemenea, asociația susține că nu au fost consultate companiile care vor suporta aceste costuri. În prezent, proiectul introduce obligația de a consulta Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) la orice act normativ ce privește avocații, dar ignoră dialogul cu mediul de afaceri.
Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, a declarat că proiectul funcționează ca o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat. El a menționat că, în timp ce la nivel european se simplifică procedurile, în Parlamentul României apar măsuri care obligă firmele să plătească pentru acte pe care le gestionează singure de zeci de ani. RBL cere retragerea prevederilor care afectează companiile și o dezbatere reală cu actorii economici.
Inițiatorii proiectului B563/2026 sunt parlamentari din diverse formațiuni politice, printre care Cazanciuc Robert-Marius, Cerva Nadia-Cosmina, Corlățean Titus, Fenechiu Cătălin-Daniel, Iacob Constantin-Ciprian, Niculescu-Țâgârlaș Cristian-Augustin, Rujan Ion-Cristinel, Spătaru Elena-Simona, Vlahu Nicolae și Tușa Adriana-Diana. Această propunere legislativă vine într-un moment de tranziție politică, în contextul procesului de învestire a noului Guvern desemnat de Luca Niculescu.
Contextul legislativ actual este marcat de o perioadă de schimbări la nivelul executivului, în timp ce Cabinetul Niculescu trece prin procesul de audieri pentru votul de încredere în Parlament. Această perioadă de instabilitate politică coincide cu dezbaterea unor norme care pot modifica radical modul în care peste un milion de firme din România își gestionează actele administrative și contractele comerciale uzuale.