În România, 23% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu dețin un loc de muncă și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională, conform raportului Education at a Glance 2026. Această categorie de persoane, numită NEET, depășește cu nouă puncte procentuale media de 14% înregistrată la nivelul statelor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. OCDE avertizează că perioadele lungi de inactivitate la începutul parcursului profesional pot afecta negativ veniturile și evoluția socio-economică pe termen lung.
Nivelul de educație al populației active din România rămâne semnificativ sub valorile medii ale OCDE. În timp ce la nivelul Organizației 43% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani dețin o calificare universitară, în România acest procent este de numai 19%. Pe de altă parte, românii cu studii liceale sau postliceale reprezintă 56% din populația activă, un indicator care se situează peste media de 39% înregistrată la nivelul statelor membre ale Organizației.
Datele evidențiază și o schimbare în structura calificărilor profesionale pe măsură ce generațiile îmbătrânesc. În 2025, 59% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani aveau o calificare de nivel liceal, însă acest procent scade la 45% pentru persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani. Totodată, raportul notează o evoluție pozitivă a ratei șomajului pentru tinerii cu studii superioare, care a scăzut de la 6% în 2015 la 3% în 2025, comparativ cu media OCDE de 5%.
Educația influențează direct nivelul veniturilor și tipul de activitate desfășurată. Angajații români care au absolvit cel mult un liceu teoretic câștigă cu 11% mai puțin decât media națională, iar decalajul este de 18% pentru cei care nu au terminat liceul. România prezintă o particularitate: persoanele cu studii liceale vocaționale au un decalaj salarial de 8% față de medie, fiind mai mic decât cel al absolvenților de liceu teoretic, situație care este inversă față de tendințele din restul OCDE.
Accesul la munca de acasă este, de asemenea, strâns legat de nivelul de studii înregistrat. În România, doar 10% dintre angajații cu studii superioare lucrează de acasă, ocazional sau în mod obișnuit, în timp ce la cei cu studii liceale acest procent este de doar 2%. Aceste cifre sunt mult sub mediile OCDE, unde 42% dintre angajații cu studii superioare au posibilitatea de a lucra de acasă, comparativ cu 18% pentru cei cu studii liceale sau postliceale.
Raportul Education at a Glance 2026 subliniază necesitatea unor politici publice eficiente pentru a reduce numărul tinerilor NEET și pentru a crește nivelul de calificări superioare. Deși șomajul în rândul tinerilor cu studii universitare a scăzut constant în ultimii zece ani, decalajele salariale și diferențele de acces la tipuri de muncă moderne rămân provocări majore pentru piața muncii din România.