PwC marchează 35 de ani de prezență pe piața din România, având o istorie strâns legată de evoluția economică a țării. De la deschiderea primului birou în 1991 de către Jean-Pierre Vigroux, firma a parcurs un parcurs lung, de la Coopers & Lybrand până la fuziunea globală care a generat entitatea actuală. Astăzi, firma dispune de peste 1.000 de angajați, 26 de parteneri și înregistrează venituri anuale de peste 80 de milioane de euro.
Istoria companiei a început în contextul tranziției post-comuniste, când Coopers & Lybrand a oferit consultanță statului și băncilor emergente. Biroul a colaborat cu Agenția Națională pentru Privatizare la redactarea primei legi a privatizării și a realizat audituri pentru Banca Comercială Ion Țiriac. Ulterior, în 1993, Price Waterhouse a deschis propriul birou, contribuind la proiectul legislativ pentru introducerea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) în sistemul fiscal românesc.
Fuziunea dintre cele două entități a avut loc în 1998, moment în care PwC avea deja 300 de angajați și 500 de clienți în România. Pe parcursul deceniilor, firma a asistat tranzacții majore, precum privatizarea Electrica Muntenia Sud sau preluarea Rompetrol de către KazMunaiGas. Compania a fost implicată activ în procese de restructurare și audit pentru companii precum BCR, Romtelecom, Metro România sau diverse entități din sectorul energetic și farmaceutic.
În prezent, sub conducerea lui Daniel Anghel, PwC se pregătește pentru un deceniu al hibridizării, marcat de utilizarea masivă a inteligenței artificiale. Daniel Anghel susține că zona de AI va prelua o mare parte din munca analitică, mutând valoarea consultantului către judecata strategică și încredere. Firma intenționează să treacă de la facturarea pe ore la un model de parteneriat strategic, oferind soluții end-to-end pentru clienții săi de business.
Evoluția economică a României a fost semnificativă, reflectată în creșterea PIB-ului de la sub 20 de miliarde de dolari în 1990 la aproximativ 450 de miliarde de dolari în prezent. Daniel Anghel a observat că modelul de dezvoltare actual al României a ajuns la un nivel de saturație, bazându-se prea mult pe creșterea salariului minim și pe consum. El recomandă o orientare către investiții, cercetare și dezvoltare (R&D) și servicii.
Contextul macroeconomic indică faptul că România trebuie să adopte un nou model de creștere pentru a rămâne competitivă. Reprezentanții instituțiilor internaționale, precum FMI, au avertizat că avantajele economice anterioare ale țării încep să dispară. Această schimbare de paradigmă necesită o tranziție de la o economie bazată pe consum la una centrată pe centre de excelență și inovare tehnologică pentru a susține dezvoltarea pe termen lung.