Majorarea taxelor nu mai reprezintă o soluție sustenabilă pentru reducerea deficitului bugetar din România, deoarece companiile și populația resimt deja povara fiscală. Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe în cadrul PwC România, susține că următoarea etapă a ajustării fiscale trebuie să se concentreze pe o colectare mai eficientă a veniturilor și pe optimizarea cheltuielilor publice. Această abordare ar trebui să protejeze investițiile, consumul și competitivitatea economică a țării.
În ultimul an, ajustarea fiscală a inclus măsuri precum majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și unificarea cotelor reduse la 11%. De asemenea, s-a procedat la creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și la majorarea impozitelor locale pe proprietate. Deși încasările din TVA au crescut cu 22,2% în perioada august 2025 – iulie 2026, presiunea asupra economiei rămâne semnificativă.
Deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni din 2026, de la 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025. Totuși, Comisia Europeană estimează că deficitul ar putea ajunge la aproximativ 6,2% din PIB în 2026, ceea ce impune o ajustare suplimentară de circa trei puncte procentuale. România are nevoie de consolidare pentru a atinge obiectivul de sub 3% din PIB stabilit pentru anul 2031.
O prioritate majoră este recuperarea TVA-ului neîncasat, România având în 2023 cel mai mare deficit de conformare la această taxă din Uniunea Europeană. Pierderea estimată s-a ridicat la 45,5 miliarde de lei într-un singur an, iar recuperarea fiecărui punct procentual ar putea aduce 1,5 miliarde de lei la buget. Instrumente precum facturarea electronică, raportarea SAF-T, e-Transport și declarația de TVA precompletată sunt esențiale pentru ANAF.
Economia încetinește, iar consumul este afectat de inflație și de scăderea cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul, care a redus cu 5,1% în primele opt luni ale anului. Ruxandra Târlescu propune ca reducerea deficitului să fie însoțită de o reformă a cheltuielilor publice, fără a diminua investițiile în infrastructură, energie, educație și digitalizare. Măsurile noului Guvern, precum eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, sunt relevante.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici este esențială pentru stabilitatea financiară a statului. În contextul actual, deciziile privind fiscalitatea și gestionarea deficitului bugetar influențează direct capacitatea de investiție a sectorului public și nivelul de consum al populației. Obiectivul de menținere a unui deficit sub pragul de 3% din PIB rămâne un punct critic pentru conformitatea cu regulile europene de stabilitate fiscală pe termen lung.