Evoluția piețelor valutare și incertitudinile economice globale impun o reevaluare a modului în care persoanele fizice își gestionează economiile. În timp ce euro pierde teren în fața dolarului american, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni, leul românesc a atins un nou minim istoric, depășind pragul de 5,35 lei pentru un euro. Această situație este influențată de factori politici și de deficite bugetare semnificative atât în România, cât și în Franța.
Instabilitatea politică din Franța și situația fiscală a celei de-a doua economii din zona euro afectează direct valoarea monedei euro. În România, deși Banca Națională a României aplică o dobândă de politică monetară de 6,5%, moneda națională nu a reușit să rămână stabilă. Deficitul bugetar din România, situat între 7% și 9% din PIB, contribuie la presiunea asupra leului, în condițiile în care rezervele valutare ale băncii centrale sunt în scădere.
Rezervele valutare ale României au înregistrat o scădere de 4,8 miliarde de euro în luna septembrie, pe fondul costurilor de rambursare a datoriei publice și a deficitului de cont curent. Agențiile de rating au retrogradat ratingul datoriei suverane a României la cel mai scăzut nivel din categoria recomandată investițiilor, cu o perspectivă negativă. Această evoluție poate stimula retragerea capitalului internațional din țară, accentuând deprecierea monedei naționale.
În august 2026, depozitele în valută ale gospodăriilor din România au crescut cu 5,2% față de anul precedent, ajungând la 28,9 miliarde de euro. Totodată, la Bursa de Valori București, instrumentele denominate în euro au reprezentat până la 70% din volumul subscris la cea mai recentă emisiune de titluri de stat. Interesul pentru titlurile în lei s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, reflectând o preferință pentru euro.
O comparație a unei sume de 10.000 de lei între august 2025 și august 2026 arată că investiția în aur oferă cel mai bun randament real. La o inflație de 6,27%, valoarea reală a sumei ar fi fost de 9.410 lei dacă ar fi păstrată în lei, 9.752 lei în euro și 12.849 lei dacă ar fi investită în aur. Rezultatele corespund unor randamente reale de -5,9% pentru lei, -2,5% pentru euro și 28,5% pentru aur.
Băncile centrale globale urmează o tendință similară cu investitorii individuali, prin achiziții masive de aur pentru a înlocui titlurile de stat. În perioada 2022-2025, achizițiile nete ale băncilor centrale au însumat aproape 4.030 de tone de aur, o cantitate ce depășește producția minieră anuală mondială. La sfârșitul anului 2025, aurul reprezenta deja 27% din totalul rezervelor internaționale la valoarea de piață, depășind obligațiunile guvernamentale americane și euro.