Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, propune implementarea unui proiect-pilot de bugetare multianuală a instituției. Această măsură vizează asigurarea predictibilității în ceea ce privește finanțarea spitalelor și a medicamentelor, două capitole care consumă cea mai mare parte din cheltuielile sistemului de sănătate din România. Horațiu Moldovan subliniază că acest exercițiu ar permite instituției să știe exact pe ce poate conta în gestionarea resurselor pentru unitățile sanitare și pentru sectorul farmaceutic.
Un aspect critic identificat de președintele CNAS este necesitatea includerii influențelor salariale în tarifele contractate de spitale. În prezent, transferurile pentru salarii cresc odată cu numărul de angajați, chiar dacă numărul de pacienți tratați scade. Pentru anul 2025, influențele salariale pentru spitalele publice au fost estimate la aproximativ 16,9 miliarde lei, o sumă care depășește decontările pentru serviciile medicale, estimate la 14,87 miliarde lei. Fără această modificare, majoritatea spitalelor ar putea ajunge la arierate și ar putea chiar să își închidă porțile.
Pe lângă problema spitalelor, Horațiu Moldovan avertizează asupra necesității unei reforme a mecanismului de stabilire a prețurilor și de rambursare a medicamentelor. În prezent, lista de așteptare pentru introducerea unor medicamente pe lista celor compensate și gratuite depășește 1.100 de zile. Președintele CNAS afirmă că, fără o schimbare a legislației și a procesului de pricing, perioada de așteptare nu va putea fi scurtată, ceea ce ar putea duce la închiderea farmaciilor din cauza lipsei de predictibilitate.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o dependență de o singură sursă principală de finanțare, reprezentată de asigurările sociale de sănătate. Din acest motiv, președintele CNAS propune regândirea pachetului de servicii medicale de bază și definirea unui al treilea pachet de servicii. Această nouă categorie ar putea introduce o formă de competiție care nu se regăsește astăzi pe fondul social, oferind o soluție pentru limitările actualului model de finanțare care pune presiune pe bugetul de sănătate.
În contextul actual, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor. Această situație este alimentată de modelul de finanțare bazat exclusiv pe contribuțiile de asigurări sociale de sănătate. Lipsa diversificării surselor de venit și a unui mecanism de bugetare pe termen lung contribuie la dificultățile de gestionare a costurilor cu serviciile medicale și cu medicamentele compensate.
Problema finanțării sistemului de sănătate rămâne una de stabilitate economică pentru întregul sector medical. Deciziile privind includerea influențelor salariale în tarifele pentru servicii medicale și reformarea procesului de rambursare a medicamentelor sunt esențiale pentru evitarea unor crize de lichiditate în spitale și pentru menținerea accesului populației la tratamente.