Programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu analizează situația fiscală și economică moștenită de la guvernul Ilie Bolojan. Premierul desemnat și PSD au concluzionat că România se confruntă cu o problemă fiscală majoră, în care deficitul bugetar a cunoscut o scădere, însă statul are nevoie de împrumuturi masive. Această situație este însoțită de o creștere a datoriei publice și a costurilor aferente dobânzilor, ceea ce pune presiune pe resursele disponibile pentru serviciile publice.
Datele furnizate de Ministerul Finanțelor arată că deficitul bugetar a coborât la 59,42 miliarde de lei în primele opt luni din 2026. Această valoare este cu aproape 27 de miliarde de lei sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, documentul subliniază că, deși deficitul calculat în sistem cash a scăzut de la 4,51% din PIB la 2,89% în primele opt luni din 2026, efortul de consolidare fiscală nu s-a încheiat încă.
Economia română traversează o perioadă de încetinire, în timp ce inflația rămâne la un nivel ridicat. În primul semestru din 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,6%, iar producția industrială a înregistrat o scădere de 3,7% în primele șapte luni. Între mai 2025 și iunie 2026, s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care 76% au fost în sectorul industriei, conform analizelor din programul de guvernare.
Datoria administrației publice a ajuns la 60,4% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, ceea ce reprezintă 1.205 miliarde de lei. Această sumă reflectă o creștere de circa 135 de miliarde de lei față de iulie 2025, când datoria era de aproximativ 1.070 de miliarde de lei. În paralel, dobânzile plătite de stat au crescut cu 26,7%, ajungând la 42,1 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, față de 33,2 miliarde de lei în perioada similară din anul precedent.
Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4% în perioada ianuarie-august 2026, atingând 468,1 miliarde de lei. Această creștere a fost susținută în principal de veniturile din TVA, care au urcat cu 25,2%, și de fondurile europene, care au crescut cu 37,7%. Totodată, cheltuielile totale au urcat la 527,5 miliarde de lei, de la 506,4 miliarde de lei în 2025, în condițiile în care investițiile au ajuns la 97,1 miliarde de lei, din care 69% provin din fonduri europene.
Obiectivul stabilit de Luca Niculescu și PSD este reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Această țintă face parte din angajamentele României în cadrul Planului Fiscal pe Termen Mediu. Guvernul intenționează să continue consolidarea prin eficientizarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării taxelor, fără a impune noi poveri contribuabililor, dar și prin asigurarea predictibilității fiscale pentru sectorul privat.