Cursul valutar al euro a ajuns la 5,2647 lei în ședința de marți, 22 septembrie, reprezentând o valoare cu 3,42% mai mare față de începutul anului. Această evoluție indică o depreciere a leului de aproximativ 3,31% în raport cu moneda europeană, în condiții de presiune economică externă. Piața urmărește cu atenție pragul psihologic de 5,30 lei, care ar putea fi atins dacă euro crește cu încă 0,67% față de nivelul actual.
Sondajul Asociației CFA România arată că 84% dintre analiștii participanți au anticipat continuarea deprecierii leului în următoarele 12 luni. Media estimărilor indică un curs de 5,2901 lei pentru euro peste șase luni, urmat de un nivel de 5,3445 lei la un an. Dacă aceste prognoze se vor împlini, față de cotația de 5,0905 lei de la începutul anului, euro s-ar scumpi cu aproape 5%, ceea ce ar însemna o pierdere de valoare de 4,75% pentru moneda națională.
Economiștii avertizează că BNR trebuie să gestioneze un echilibru dificil între menținerea competitivității producătorilor și controlul inflației. O apreciere prea mare a leului în termeni reali ar putea afecta exporturile, în timp ce o depreciere rapidă ar putea crește costul importurilor și al materiilor prime. În acest context, inflația rămâne de peste două ori mai mare decât ținta BNR, iar prețul petrolului este cotat aproape de 100 de dolari pe baril din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a subliniat riscul ca efectele ajustării bugetare să fie anulate de șocurile externe și de criza politică internă. El a estimat o recesiune de aproximativ 1% în 2026, menționând că traiectoria scăderii inflației s-ar putea schimba din cauza condițiilor monetare înăsprite. Această perspectivă este susținută și de viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, care a vorbit despre posibilitatea ca România să intre în zona de stagflație.
Situația macroeconomică este complicată de un deficit al contului curent care a ajuns la 16,29 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului 2026. De asemenea, stabilitatea politică și capacitatea noului executiv de a adopta bugetul pentru 2027 sunt esențiale pentru evitarea unei retrogradări a ratingului de credit. O scădere a încrederii investitorilor ar putea crește costurile de împrumut ale statului și ar pune o presiune suplimentară asupra cursului de schimb al leului.
În prezent, indicatorii economici relevanți indică o perioadă de incertitudine, în care inflația anuală a coborât de la 10,4% în iunie la 6,2% în august. Totuși, BNR estimează că rata inflației poate depăși sensibil 6% la sfârșitul anului, cu o revenire în intervalul țintei abia în ultimul trimestru din 2027. Această evoluție reflectă dificultățile de ajustare ale economiei în fața costurilor externe și a consumului intern redus.