Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat o nouă prognoză pe termen mediu pentru perioada 2026-2029, în care estimează o scădere a economiei României cu 0,4% în anul 2026. Această cifră reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de prognoza anterioară, care anticipa o creștere de 0,1%. Scăderea este înregistrată în contextul unor presiuni economice semnificative care afectează stabilitatea indicatorilor macroeconomici naționali.
Analiza CNSP indică faptul că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au generat un șoc pe piețele internaționale ale produselor energetice, influențând prețurile combustibililor și costurile de producție. Aceste elemente externe s-au suprapus peste măsurile de consolidare fiscal-bugetară și nivelul ridicat al inflației, ducând la reducerea puterii de cumpărare a populației. Rezultatul este o perioadă prelungită de ajustare a consumului privat, în condiții de cerere modestă pe piața internă.
Sectorul industrial va suferi o scădere a valorii adăugate brute de 3,4%, reflectând atât rezultatele din prima parte a anului, cât și costurile ridicate ale energiei. În paralel, industria prelucrătoare nu va beneficia de o recuperare semnificativă a pierderilor de activitate până la finalul anului 2026. De asemenea, sectorul serviciilor va înregistra o scădere a valorii adăugate brute de 1,9%, fiind afectat de performanțe slabe în comerț, transporturi și servicii de piață.
În ceea ce privește inflația, CNSP estimează o medie anuală de 8,4% pentru anul 2026, o revizuire ascendentă față de estimarea precedentă de 7,9%. Deși rata inflației la sfârșitul anului 2026 este prognozată la 6,4%, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate. Pe piața muncii, numărul mediu de salariați este estimat la 5,491 milioane de persoane, ceea ce înseamnă o reducere de 0,6%, în timp ce rata șomajului BIM este revizuită la 6,6%.
Construcțiile și agricultura vor acționa ca factori de compensare, având evoluții pozitive în prognoza actuală. Valoarea adăugată brută din construcții este majorată de la 5,5% la 10,1%, susținută de investiții în infrastructură, iar agricultura este estimată să crească cu 5,1%. Totuși, consumul privat va rămâne negativ, cu o scădere estimată de 1,6%, din cauza erodării veniturilor reale și a cheltuielilor mari pentru bunuri de strictă necesitate.
Prognozele economice sunt influențate de evoluția indicatorilor de preț și de dinamica cererii interne. În contextul actual, deflatorul PIB este estimat la 8,5%, față de 7,2% în estimările anterioare. Această modificare reflectă menținerea presiunilor inflaționiste care afectează atât costurile de producție, cât și capacitatea de consum a populației, determinând o revizuire a valorii nominale a PIB la 2.086,3 miliarde lei pentru anul 2026.