Produsele alimentare din România beneficiază de o imagine bună pe piețele internaționale, însă producători precum cei din sectorul mierii sau al cătinelor se confruntă cu dificultăți majore de promovare și acces la raft. În cadrul conferinței ZF AGROBUSINESS & FOOD SUMMIT 2026, participanții au subliniat necesitatea unor investiții în procesare și branding pentru ca alimentele românești să ajungă pe mesele consumatorilor, atât de acasă, cât și din străinătate.
Sectorul mierii ilustrează dificultatea de a construi identitate comercială, deoarece aproximativ 95% din producția românească este exportată în butoaie, fără un brand propriu. Ionuț George Ocneanu, fondatorul Evicom Honey, a explicat că este mult mai simplu să vinzi în vrac decât să investești în educația consumatorului și în diferențierea unui brand. Pe piețele externe, rafturile sunt deja ocupate de jucători consacrați, ceea ce impune necesitatea unor capitaluri semnificative pentru a obține vizibilitate.
Situația este similară pentru produsele pe bază de cătină, unde Cooperativa Bio Cătina exportă materie primă către piețe precum Japonia, Coreea de Sud sau Singapore. Mădălina Giurescu, fondatoarea cooperativei, a menționat că în România consumatorul nu este dispus să plătească prețul pentru cătina de la raft, preferând varianta achiziționată de pe marginea drumului. Această reticență a consumatorilor locali și dificultatea de listare în marile rețele de retail au forțat producătorii să se orienteze către export.
În sectorul lactatelor, Iasmina Blidar, director executiv al UNCST–BOVICOOP, a semnalat probleme legate de poziționarea produselor românești în magazine. Deși organizația are 57 de produse lactate listate, unele sunt plasate în zone cu vizibilitate redusă, ceea ce afectează vânzările. De asemenea, procedurile de certificare și costurile de listare impuse de retaileri reprezintă bariere financiare greu de depășit pentru micile cooperative care încearcă să își mențină prezența în supermarketuri.
Certificarea europeană poate reprezenta un instrument de creștere a valorii, așa cum demonstrează cazul babicului de Buzău. Ana Maria Mircea, președintele Asociației pentru Promovarea Babicului de Buzău, a explicat că obținerea acestui document a fost esențială pentru recunoașterea calității la nivel internațional. Un produs cu indicație geografică protejată poate ajunge la un preț de vânzare cu până la 50% mai mare la raft, dacă este susținut de bugete de marketing și de o strategie de educare a clienților.
Evoluția sectorului agroalimentar din România este marcată de un deficit al balanței comerciale de 12 miliarde de euro la produsele agroalimentare. Această cifră subliniază importanța necesității de a trece de la producția de materie primă la procesarea de înaltă valoare adăugată. Pentru a reduce acest deficit, producătorii trebuie să reușească tranziția de la modelul de autoconsum la cel de branduri procesate, capabile să susțină cererea constantă și să genereze volume stabile pe piață.