Economia României se confruntă cu o stagnare a productivității resurselor pe parcursul ultimelor două decenii și jumătate. Conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, bazată pe datele furnizate de Eurostat, România a revenit la nivelul de eficiență de la care portea în anul 2000. În timp ce media Uniunii Europene a înregistrat o creștere de aproximativ 50%, România nu a reușit să genereze o valoare economică superioară pentru fiecare kilogram de materiale consumate în perioada respectivă.
Indicatorul utilizat de Eurostat măsoară raportul dintre Produsul Intern Brut (PIB) real și consumul intern de materiale, incluzând materialele extrase intern, importurile și scăzând exporturile. Analiza evidențiază diferențe majore de evoluție față de alte state europene. De exemplu, Polonia a reușit să își îmbunătățească productivitatea resurselor cu 90%, în timp ce Bulgaria a înregistrat o creștere de 40%, performanțe pe care economia românească nu le-a putut egala în ultimii 25 de ani.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că noul Guvern trebuie să prioritizeze abordarea risipei de resurse și a managementului ineficient. El avertizează că simpla majorare a cheltuielilor sau a consumului nu garantează dezvoltarea durabilă a economiei naționale. România nu poate construi prosperitate doar prin consumul de resurse, ci are nevoie de o politică orientată către creșterea valorii adăugate, evitând dependența de exportul de materii prime fără procesare locală.
Utilizarea resurselor naturale, precum gazele naturale, pădurile sau terenurile agricole, nu reprezintă o garanție a prosperității fără o prelucrare tehnologică adecvată. Dumitru Chisăliță propune ca evaluarea sectoarelor economice să se concentreze pe câtă valoare rămâne în țară prin proiectare, utilizarea tehnologiilor și comercializarea produselor finite. În acest sens, investițiile publice și absorbția fondurilor europene trebuie analizate prin prisma rezultatelor economice concrete, nu doar prin volumul banilor cheltuiți sau prin finalizarea lucrărilor.
În ceea ce privește sectorul energetic, dezbaterea nu trebuie să se limiteze la prețul energiei sau la securitatea aprovizionării. Dumitru Chisăliță subliniază importanța de a analiza câtă valoare economică produc întreprinderile din energia consumată. Sprijinul acordat industriei prin fonduri publice ar trebui condiționat de modernizarea tehnologiilor și reducerea pierderilor, pentru a evita finanțarea repetată a vulnerabilităților companiilor. Obiectivul final este dezvoltarea unei producții competitive care să mențină locuri de muncă și venituri sustenabile.
Eficiența utilizării resurselor este un indicator cheie în analiza performanței economice la nivel european. Această măsură reflectă capacitatea unei țări de a transforma inputurile materiale în produse cu valoare mare, minimizând pierderile. În contextul actual, îmbunătățirea acestui raport este esențială pentru a asigura o creștere economică care să nu depindă exclusiv de creșterea consumului brut de materii prime.