Agenția de rating S&P a publicat noi previziuni privind evoluția cheltuielilor bugetare din România, indicând o schimbare de paradigmă pentru anul 2027. Conform raportului agenției, care menține ratingul suveran al țării la BBB- cu perspectivă negativă, se estimează că salariile și pensiile din sectorul public vor fi indexate într-un mod prudent. Această mișcare urmează o perioadă de doi ani în care aceste venituri au rămas înghețate.
Analiza agenției subliniază faptul că măsurile fiscale implementate anterior au avut un impact direct asupra bugetului de stat. Raportul menționează că înghețarea salariilor și a pensiilor, o decizie luată de guvernul Bolojan, a contribuit la stabilizarea resurselor financiare. Pe lângă această măsură, venituri suplimentare au fost generate prin majorarea TVA la 21%, precum și prin creșterea accizelor și a impozitelor, oferind astfel un fundament pentru gestionarea cheltuielilor viitoare.
În contextul acestor condiții economice, S&P estimează că efortul fiscal din anul 2027 se va muta către gestionarea cheltuielilor. Agenția prevede creșteri controlate ale salariilor și pensiilor publice, după ce acestea vor trece prin perioada de îngheț de doi ani. Totuși, experții S&P subliniază că există un spațiu limitat pentru ajustări majore, menționând că majorările nu ar trebui să depășească semnificativ creșterea nominală a PIB-ului în intervalul 2027-2028.
Prognozele economice oferite de S&P oferă și o imagine asupra ritmului de dezvoltare al economiei românești. Conform datelor din raport, PIB-ul României este estimat să crească cu 2,3% în anul 2027. Pentru anul următor, 2028, agenția de rating anticipează o accelerare ușoară a ritmului de creștere, cu o prognoză de 2,5%. Aceste cifre vor servi drept limită pentru posibilele indexări ale veniturilor în sectorul public.
Evoluția ratingului suveran și a perspectivelor de creștere economică sunt elemente cheie pentru stabilitatea financiară a statului. Menținerea ratingului la nivelul BBB- cu perspectivă negativă indică faptul că agenția monitorizează atent capacitatea țării de a-și gestiona datoria și cheltuielile. Deciziile privind indexarea veniturilor vor fi strâns legate de performanța PIB-ului și de capacitatea bugetului de a susține aceste creșteri fără a compromite echilibrul fiscal.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici, precum PIB-ul sau nivelul impozitelor, este esențială pentru înțelegerea direcției în care vor evolua veniturile cetățenilor. În România, deciziile privind ajustările salariale și pensiile sunt adesea influențate de veniturile colectate prin taxe și accize, care sunt utilizate pentru a compensa deficitul bugetar și pentru a asigura continuitatea serviciilor publice.