Premierul Luca Niculescu a oferit, miercuri, 21 octombrie, asigurări categorice privind viitorul sistemului de pensii private obligatorii. Acesta a declarat că Pilonul II de pensii nu va fi modificat, după ce afirmațiile sale anterioare au generat nelămuriri în rândul cetățenilor. Mesajul vine într-un moment în care există discuții privind stabilitatea fondurilor de economii destinate pensionării milioane de români.
Luca Niculescu a subliniat că dimensiunea acestor fonduri este semnificativă, reprezentând aproximativ 12% din PIB. Premierul a insistat asupra necesității de a menține predictibilitatea pentru toți participanții la sistem, afirmând că Pilonul II va exista exact așa cum este în prezent. Această poziție a fost luată după ce, în prima sa conferință de presă, șeful Guvernului menționase că sistemul ar trebui să rămână, în mod normal, în forma actuală.
Analistul de date Silviu Gresoi a comentat declarația premierului, menționând că, deși mesajul este important pentru încrederea populației, acesta nu este suficient. Expertul a explicat că stabilitatea unui sistem de economisire pe termen lung, de 20 sau 30 de ani, necesită garanții legislative clare, nu doar promisiuni politice. Silviu Gresoi a susținut că angajamentul lui Luca Niculescu ar trebui completat prin măsuri juridice care să limiteze posibilitatea unor intervenții arbitrare asupra activelor.
Sistemul de pensii private, cunoscut sub numele de Pilonul II, funcționează prin acumularea de active în conturi individuale prin contribuții și rezultatele investițiilor. La jumătatea anului 2026, fondurile administrate privat gestionau active de peste 237 de miliarde de lei. Această sumă reprezintă economiile de pensionare ale milioane de persoane, fiind investite în instrumente precum titlurile de stat, acțiunile și obligațiunile, în limitele stabilite de lege.
Controversele privind acest sistem au fost marcate în trecut de temeri legate de o posibilă naționalizare sau transfer de fonduri către sistemul public. În perioada 2017-2018, discuțiile despre modificarea mecanismului au creat incertitudine, deși oficialii au negat existența unui plan de preluare a activelor de către stat. În prezent, fondurile continuă să fie o sursă importantă de capital pentru economia națională, respectând regulile de supraveghere aplicabile.
Contextul economic actual al României este marcat de o monitorizare atentă a stabilității instituțiilor. Raportul World Justice Project pe 2026 a constatat o degradare accentuată a statului de drept în țară, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea de a asigura o predictibilitate legislativă pe termen lung pentru economiile cetățenilor.