Proiectul portofelului digital, menit să simplifice interacțiunea cetățenilor cu instituțiile statului, va intra într-o etapă de testare la sfârșitul lunii curente. Oana Gheorghiu, vicepremier interimar, a oferit detalii despre acest instrument în cadrul evenimentului Future Summit Banking, subliniind că identitatea digitală va reprezenta una dintre primele funcționalități active. Această inițiativă urmărește modernizarea proceselor administrative prin integrarea serviciilor într-o singură aplicație digitală.
În prima fază de utilizare, portofelul digital va permite identificarea electronică a utilizatorilor și verificarea vârstei în anumite situații specifice, cum ar fi achiziționarea băuturilor alcoolice. Oana Gheorghiu a menționat că, în funcție de evoluția reglementărilor viitoare, aplicația ar putea fi utilizată și pentru verificarea vârstei minorilor în contextul accesului la rețelele sociale. Proiectul este văzut ca un pas important pentru a forța autoritățile și entitățile statului să se digitalizeze și să se integreze.
Pe termen lung, obiectivele dezvoltării portofelului digital includ integrarea unui număr mult mai mare de documente și servicii publice pentru a ușura viața cetățenilor. Oana Gheorghiu a exprimat speranța că, începând de anul viitor, aplicația va include diplome și cardul de sănătate, alături de alte servicii de interacțiune cu statul. Scopul final este ca instrumentul să devină suficient de util pentru a genera interesul și încrederea utilizatorilor în utilizarea sa cotidiană.
În ceea ce privește securitatea, vicepremierul interimar a subliniat că înscrierea în sistem va fi complet voluntară, pentru a evita temerile legate de controlul statului asupra vieții oamenilor. Oana Gheorghiu a insistat că protecția datelor personale este o prioritate absolută și că trebuie implementate mecanisme clare de transparență. Cetățenii trebuie să știe exact cine le accesează datele, în ce condiții și să își ofere acordul, respectând astfel și directivele europene în vigoare.
Digitalizarea statului român a fost marcată în trecut de o fragmentare a sistemelor și de dificultăți majore în colaborarea dintre instituții. Oana Gheorghiu a descris proiectul actual ca pe un succes deoarece a reușit să pună mai multe instituții importante să lucreze împreună, într-un context în care coordonarea era deficitară. Această abordare nouă se bazează pe un model preluat din parteneriatul cu Germania și implică un nivel de implicare mult mai ridicat la nivel guvernamental.
Modernizarea infrastructurii digitale include și îmbunătățirea sistemelor utilizate de ANAF, cu scopul de a eficientiza colectarea veniturilor și de a facilita relația cu mediul de afaceri. Oana Gheorghiu a menționat că, în următorii cinci ani, România va avea o nevoie masivă de finanțare, în special pentru micii antreprenori. Pentru a susține economia, s-ar putea construi un parteneriat între statul român și instituțiile financiare, facilitând accesul la capital în zonele cu risc ridicat.