Piața muncii din România manifestă o stabilitate remarcabilă, în ciuda dificultăților economice și a provocărilor geopolitice externe. Participanții la conferința ZF HR Conference 2026 au subliniat că, deși contextul este unul complex, dinamica forței de muncă nu resimte atât de puternic criza. Companiile se concentrează acum pe pregătirea angajaților pentru integrarea inteligenței artificiale, transformând modul în care sunt structurate rolurile profesionale în viitorul apropiat.
Ovidiu Teodorescu, CEO UCMS by AROBS, indică faptul că dinamica pieței este una de stabilitate. Analizând datele de la 1 ianuarie 2025 până la 1 octombrie 2026, acesta a observat o creștere mică, de 4,4%, pentru clienții urmăriți. Deși Europa traversează o perioadă de criză, în România acest fenomen nu se simte la fel de intens, existând companii care scad în număr de angajați, dar care sunt contrabalansate de alte organizații care recrutează activ.
Bogdan Gabor, country manager Lugera, observă o stare de stagnare în care anumite industrii cresc, în timp ce altele intră în scădere, echilibrând piața. Companiile încearcă să obțină rezultate mai mari folosind același număr de angajați prin creșterea competențelor acestora. Rolurile profesionale rămân identice, însă descrierile posturilor se modifică pentru a include noi abilități necesare utilizării tehnologiei, adaptându-se la noile cerințe ale mediului de lucru.
Alexandru Ungureanu, HCM Sales Director TotalSoft, menționează că companiile preferă să investească în digitalizare și optimizarea productivității angajaților existenți în loc să deschidă noi proiecte de recrutare. În timp ce utilizarea AI la nivel general în companii este de aproximativ 5%, în departamentele de resurse umane rata de adopție este de aproape 50%, o valoare similară cu media europeană de 51%. Această tendință pune presiune pe nevoia de instruire continuă.
Raluca Neacșu, senior manager client success & wellbeing engagement Wellhub, subliniază că organizațiile au responsabilitatea de a oferi nu doar training-uri pe AI, ci și timp pentru acestea. Un procent de 41% dintre oamenii din organizațiile din România se simt confortabil lucrând cu agenți AI, însă restul rămân reticenți. Din acest motiv, competențe precum discernământul și gândirea critică devin esențiale pentru a evalua corect informațiile generate de aceste instrumente tehnologice.
Contextul economic regional arată că alte țări europene, precum Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia, se confruntă cu o problemă similară, dar diferită, reprezentată de un deficit tot mai mare de forță de muncă. În România, focusul se mută de la volumul de personal către eficiența acestuia prin tehnologie. Companiile caută să utilizeze instrumentele digitale pentru a compensa presiunea asupra bugetelor și pentru a crește rapiditatea proceselor interne.