România se confruntă cu un paradox fiscal persistent, în care creșterile succesive ale taxelor nu se traduc într-o îmbunătățire semnificativă a veniturilor statului. În perioada 2023-2024, impozitele au fost majorate în patru etape distincte, însă veniturile fiscale raportate la PIB au crescut cu doar 1,3%. În prezent, nivelul colectării veniturilor fiscale raportate la PIB este de 28,8%, o valoare care rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, în contextul unei medii europene de 40%.
Problema colectării este accentuată de o evaziune fiscală masivă, România fiind situată pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul frauda cu TVA. Analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, subliniază că, deși țara este campionă europeană la capitolul taxarea muncii, participarea forței de muncă în piață este printre cele mai mici. Această situație este alimentată de faptul că aproape o treime din contractele de muncă sunt înregistrate la salariul minim, indicând o evaziune pe partea de muncă.
Structura veniturilor fiscale naționale este dominată de taxarea muncii și a contribuțiilor sociale, care reprezintă peste 40% din total. În contrast, impozitele directe plătite de cetățeni, inclusiv impozitul pe venit, constituie doar 21% din venituri. Această distribuție diferă de media europeană, unde impozitele directe, cele indirecte și contribuțiile sociale sunt reprezentate în proporții egale, de aproximativ o treime din veniturile fiscale totale. Majorările de taxe pe profit și pe dividende sunt văzute ca un risc pentru retenția firmelor în țară.
Pentru combaterea decalajului de TVA, care în România depășește 30%, experții propun extinderea mecanismului de taxare inversă. Acest sistem, care mută obligația de plată de la vânzător la cumpărător, este deja utilizat în România pentru domenii precum construcțiile, energia electrică, gazele naturale sau cerealele. Adrian Codirlașu menționează că Bulgaria și Italia au reușit să reducă semnificativ evaziunea fiscală prin implementarea unor măsuri similare, reducând pierderile cauzate de decalajul de TVA.
În prezent, bugetul național pierde anual între 40 și 50 de miliarde de lei din cauza TVA-ului necolectat. Deși au existat eforturi de digitalizare prin platforme precum e-Factura și e-Transport, veniturile nu au reușit să reducă deficitul bugetar, care a crescut în anii 2023 și 2024. Adrian Codirlașu avertizează că creșterea taxelor nu este o soluție dacă veniturile noi sunt imediat absorbite de creșterea cheltuielilor statului și de administrația scumpă sau de subvenționarea companiilor de stat aflate în pierdere.
Evoluția fiscală a României este marcată de o presiune constantă asupra bugetului pentru a acoperi cheltuielile cu pensiile, sănătatea și salariile bugetarilor. În contextul unui deficit bugetar care necesită gestionare, deciziile privind majorarea impozitelor pe capital sau pe venituri sunt monitorizate atent de investitori și de sectorul privat, deoarece impactul lor asupra economiei poate duce la migrarea capitalului sau a angajaților către alte jurisdic जुड़े.