Obezitatea și supraponderalitatea generează anual costuri de 2,5 miliarde de euro în România, conform unui nou raport elaborat de Office of Health Economics (OHE). Studiul, realizat pentru Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), analizează impactul economic și social al unui indice de masă corporală (IMC) ridicat în opt țări europene. Aceste națiuni sunt Germania, Franța, Italia, Spania, Irlanda, Grecia, România și Regatul Unit.
La nivelul celor opt țări analizate, excesul de greutate este asociat cu aproximativ 278.000 de decese și pierderea a aproape 8 milioane de ani de viață sănătoasă. Această statistică este măsurată prin indicatorul anilor de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY), care combină anii pierduți prin decesul prematur cu cei trăiți într-o stare de dizabilitate. Impactul asupra sănătății publice este extrem de sever în întreaga regiune europeană.
Din punct de vedere economic, povara este semnificativă, reprezentând între 0,6% și 1,4% din PIB-ul celor opt țări. Germania înregistrează cea mai mare povară anuală, estimată la 55,2 miliarde de euro, urmată de Regatul Unit cu 43,2 miliarde de euro. Franța, Italia și Spania au fiecare costuri de aproximativ 20 de miliarde de euro pe an. În România, suma de 2,5 miliarde de euro reprezintă aproximativ 0,7% din PIB.
Raportul subliniază că România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește obezitatea, afectând 4 din 10 adulți, conform Atlasului Mondial al Obezității. Costul per cap de locuitor în România este redus, fapt explicat de procentul scăzut din PIB alocat sănătății și de ratele mai mici de ocupare a forței de muncă la vârste înaintate. Totuși, impactul economic rămâne o problemă majoră pentru economia țării.
Costurile directe sunt legate de bolile cauzate de un IMC ridicat, precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare sau cancerul. Un IMC ridicat contribuie la aproape 60% din pierderile de sănătate cauzate de diabetul de tip 2 și la 45% din cele asociate bolilor digestive. Între 18% și 58% din costurile totale în cele opt țări provin din pierderile de productivitate, absenteism și mortalitate prematură.
Nathalie Moll a declarat că combaterea obezității este vitală pentru protejarea sănătății cetățenilor și pentru asigurarea unei creșteri durabile în Europa. Ea a subliniat necesitatea unei schimbări urgente în prevenție, diagnostic și tratament. Autorii studiului recomandă recunoașterea formală a obezității ca boală cronică și îmbunătățirea accesului la sisteme de îngrijire integrate pentru a reduce povara asupra serviciilor de sănătate.