România traversează o perioadă critică din punct de vedere demografic, înregistrând cel mai scăzut nivel al natalității din ultimul secol. Conform noilor date furnizate de Institutul Național de Statistică, la 1 iulie 2026, populația după domiciliu a scăzut la 21,56 milioane de persoane. Această cifră reprezintă o diminuare de 0,5% față de perioada aceeași din anul precedent, reflectând o tendință de scădere a numărului total de locuitori în țară.
Analiza indicatorilor demografici relevă o schimbare majoră în structura vârstelor, pe măsură ce fenomenul de îmbătrânire a populației se accentuează. La 1 iulie 2026, populația vârstnică de peste 65 de ani a depășit cu 39,2% numărul persoanelor tinere din categoria 0-14 ani. Mai exact, numărul celor vârstnici a ajuns la 4097,7 mii persoane, în timp ce grupa de vârstnici tineri a fost de doar 2944,1 mii persoane, conform raportului INS.
Scăderea numărului de nașteri este alimentată de decizii ale cuplurilor care se limitează la un singur copil sau de tinerii care amână formarea unei familii pentru a se concentra pe carieră. Această situație pune o presiune directă pe piețele muncii, precum și pe sustenabilitatea sistemelor de sănătate și de pensii. În România, valorile fertilității sunt particulièrement scăzute în zone precum București, Cluj, Gorj, Mehedinți și Ilfov, contribuind la declinul general.
Din punct de vedere al distribuției pe zone, populația urbană a reprezentat 55,1% din total, înregistrând o scădere de 0,9% față de anul trecut. Pe de altă parte, populația rurală a suferit o diminuare nesemnificativă, de doar 0,02%. În ceea ce privește distribuția pe sexe, femeile au reprezentat 51,3% din total, în timp ce populația feminină s-a redus cu 54.300 de persoane, iar cea masculină cu 59.600 de persoane.
Vârsta medie a populației din România a ajuns la 43,4 ani, evidențiind o transformare a profilului demografic național. În prezent, grupa de vârstă cuprinsă între 45 și 49 de ani reprezintă cea mai mare pondere din populația țării, cu un procent de 8,6%. Din punct de vedere al raportului între generații, la fiecare 100 de persoane tinere revin acum 139,2 persoane de cel puțin 65 de ani, o creștere față de nivelul de 135,4 înregistrat în 2025.
Situația demografică din România se încadrează într-un context european de declin al fertilității, unde rata UE a coborât la 1,34 copii per femeie în 2024. Această valoare rămâne sub pragul de 2,1 copii necesar pentru înlocuirea generațiilor. Îmbătrânirea populației și ratele scăzute de fertilitate sunt recunoscute de instituțiile europene ca fiind factori care afectează direct stabilitatea economică și sistemele sociale la nivel continental.