Camera Deputaților a adoptat amendamente radicale la un proiect de lege care vizează securitatea cibernetică în sectorul energiei și al gazelor. Modificarea legislativă transformă radical abordarea inițială, care se concentra doar pe prosumatori și micii producători de energie. Noua versiunea a fost elaborată după consultări cu Ministerul Energiei, ANRE și Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, care a propus chiar respingerea proiectului.
În cadrul noilor reguli, DNSC va avea rolul de a stabili normele tehnice de securitate cibernetică pentru întregul sector, inclusiv pentru hidrogen. Autoritatea va aviza strategiile de securitate ale producătorilor, transportatorilor și operatorilor de distribuție de energie electrică, precum și ai operatorilor din domeniul gazelor. DNSC va urmări implementarea acestor strategii, avizând tehnic și conformitatea planurilor de investiții înainte ca acestea să fie transmise către ANRE.
Impactul direct asupra consumatorilor va fi resimțit prin facturi, deoarece cheltuielile pentru securitatea digitală vor fi recunoscute în tarifele reglementate. Această măsură se aplică atât operatorilor de distribuție și transport de energie electrică, cât și operatorilor licențiați din sectorul gazelor și hidrogenului. Totuși, recunoașterea acestor costuri în tarife se va face strict în condițiile metodologiilor aprobate de către ANRE, respectând cerințele legale.
Procedura de implementare va urma un calendar strict stabilit prin actul normativ. Directorul DNSC va avea la dispoziție 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a emite ordinele cu regulile tehnice specifice. Ulterior, președintele ANRE va trebui să modifice metodologiile de stabilire a tarifelor reglementate, tot într-un termen de 180 de zile de la emiterea ordinelor de către DNSC, dacă va considera necesar.
Deoarece noile amendamente creează diferențe majore de conținut juridic între cele două Camere ale Parlamentului, legea se întoarce la Senat. Această procedură este necesară pentru respectarea principiului bicameralismului, conform Regulamentului Camerei Deputaților. În acest context, companii precum Enevo Group au subliniat dificultățile legate de recunoașterea investițiilor în digitalizare în tarifele de rețea, menționând că este greu de calculat rentabilitatea acestor măsuri de securitate.
Sectorul energetic din România se confruntă cu provocări economice semnificative, fiind raportat ca având cea mai scumpă electricitate din Europa atunci când este comparată cu puterea de cumpărare a populației. Această realitate macroeconomică adaugă o presiune suplimentară asupra consumatorilor, în contextul în care noile costuri de securitate cibernetică vor fi integrate în prețul final al energiei și gazelor furnizate către gospodării și industrii.