Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat că activitatea de meditații ar trebui fiscalizată și a subliniat faptul că prezența masivă a acestui fenomen indică probleme profunde în cadrul școlii românești. Conform afirmațiilor sale, dacă sistemul de învățământ ar funcționa conform standardelor așteptate, meditațiile ar trebui să fie doar cazuri izolate, nu o practică generalizată. Ministrul vede în acest context un semnal de alarmă privind calitatea educației oferite în cadrul instituțiilor publice.
Sorin Costreie a explicat faptul că viziunea sa asupra procesului educațional vizează oferirea unei educații personalizate fiecărui copil. Această abordare include o zonă remedială destinată elevilor care rămân în urmă în cadrul clasei. Ministrul a precizat că această activitate de susținere poate fi desfășurată fie direct la școală, fie prin meditații externe, în funcție de decizia luată de părinți pentru sprijinirea copilului lor.
Din punct de vedere legal, activitatea de meditații este deja supusă reglementărilor fiscale. Conform procedurilor actuale, persoanele care prestează astfel de servicii au obligația de a obține autorizația de la Registrul Comerțului din județul de domiciliu. Acest proces permite obținerea unui cod fiscal, CUI, necesar pentru respectarea normelor legale. Astfel, prestatorii de servicii pot intra în legalitate prin înregistrarea activității de la sursă.
Pentru plata impozitelor, acești contribuabili trebuie să utilizeze declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate persoanelor fizice. Acest formular poate fi completat în format digital, pe calculator, sub formă de PDF. La nivelul ANAF, declarațiile sunt procesate pe baza codului numeric personal (CNP), asigurând astfel monitorizarea veniturilor și plata contribuțiilor sociale aferente activității desfășurate de prestatori.
Problema fiscalizării este complexă, deoarece, deși cadrul legal există, amploarea fenomenului sugerează dificultăți în aplicarea acestuia. Sorin Costreie a subliniat că, în clipa în care meditațiile devin o practică de masă, acest lucru confirmă faptul că sistemul de învățământ public nu reușește să acopere toate nevoile elevilor. Această situație pune sub semnul întrebării eficiența programelor școlare actuale în pregătirea elevilor.
Discuțiile privind necesitatea reformelor în sistemul de învățământ și controlul activităților paralele au devenit un subiect de actualitate în cadrul administrației educaționale. Această orientare către fiscalizare și personalizare a învățării vine într-un moment în care autoritățile analizează modul în care școlile publice pot compensa lacunele de performanță ale elevilor fără a depinde exclusiv de resursele financiare suplimentare ale familiilor.