Ministerul Finanțelor dispune de instrumente de gestionare a riscurilor în cazul în care România ar suferi o retrogradare a gradului de investițional. Această afirmație a fost făcută de Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului, în contextul evaluării S&P programate pentru vineri, 2 octombrie. Șeful instituției a subliniat că sunt efectuate evaluări constante pentru a anticipa eventualele scenarii nefavorabile care ar putea afecta stabilitatea financiară a țării.
Ștefan Nanu a recunoscut că o eventuală pierdere a gradului de investițional reprezintă un eveniment negativ, cu impact direct asupra cererii pentru titlurile de stat. Deși unii investitori, precum fondurile mari din America, ar putea rămâne pe piață pentru a căuta randamente mai mari, acest lucru ar impune costuri mult mai ridicate pentru stat. Această schimbare de paradigmă ar afecta semnificativ cererea și ar forța România să accepte costuri de finanțare mult mai mari.
Pentru a gestiona astfel o criză, Trezoreria Statului utilizează trei piloni principali de protecție. Primul instrument constă în finanțările negociate direct, urmat de rezerva de lichiditate a Trezoreriei, care funcționează ca un buffer de siguranță. Acest buffer permite statului să rămână în afara piețelor externe pentru o perioadă mai lungă, fără a fi obligat să emită titluri imediat. Al treilea instrument este reprezentat de împrumuturile europene, care au maturități de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani.
În ciuda riscurilor, Ștefan Nanu a menționat că execuția bugetară a depășit așteptările și a manifestat o stabilitate care ajută procesul. El a recomandat o abordare prudentă, comparând necesitatea de a acționa treptat cu modul de lucru al fotbaliștilor. Directorul general a exprimat optimismul că, dacă guvernul menține un buget credibil, marjele și costurile de finanțare se vor ajusta într-un mod controlat, chiar și după o eventuală schimbare a ratingului.
Situația financiară a României este marcată de o datorie guvernamentală de 1.194 mld. lei, ceea ce reprezintă 61,4% din PIB. În prezent, agențiile de rating Fitch și S&P evaluează România la nivelul „BBB-”, în timp ce Moody's aplică nota „Baa3”, toate având o perspectivă negativă. Analiștii de la Erste Group estimează că S&P ar putea menține ratingul actual vineri, însă avertizează că există un risc real de retrogradare semnificativă.
Contextul ratingurilor de credit este esențial pentru accesul statelor la piețele de capital internaționale. O evaluare de tip „BBB-” indică un nivel de investiție, însă perspectiva negativă semnalează posibilitatea unei scăderi către categoria de instrumente speculative. Dacă România ar trece în categoria de „junk”, costurile pentru acoperirea dobânzilor la datoria de peste 1.200 mld. lei ar crește brusc, afectând direct bugetul de stat și capacitatea de investiții a guvernului.