Rețeaua de canalizare din satele României a cunoscut o expansiune semnificativă în anul 2025, înregistrând o creștere de 11,8% față de perioada precedentă. Conform unei analize realizate de Neakaisa.ro, bazată pe datele Institutului Național de Statistică, lungimea totală a rețelelor a ajuns la 24.623,4 kilometri, de la 22.024,1 kilometri raportați în 2024. Această evoluție reprezintă un adaos de 2.599 de kilometri de rețea nouă într-un singur an, un ritm de dezvoltare care depășește de patru ori creșterea rețelelor de apă, care au avansat cu doar 2,6%.
Deși infrastructura se extinde, nivelul de acces rămâne limitat la nivelul comunelor din țară. Numărul localităților cu rețea de canalizare a urcat de la 1.303 la 1.381, ceea ce înseamnă că mai puțin de jumătate din cele 2.862 de comune din România dispun de acest sistem. Un aspect important este că 85 de comune care nu aveau canalizare în 2024 au primit acest serviciu în 2025, deținând împreună 1.341 kilometri din totalul noilor kilometri trasați în acest an. Dolj a fost județul care a adăugat cele mai multe comune cu canalizare.
Din punct de vedere teritorial, creșterile nu sunt distribuite uniform pe întregul teritoriu național. Județele care au pornit de la rețele mici au înregistrat cele mai mari procente de creștere, Botoșaniul lider cu 76,6%, urmat de Buzăul cu 47,5% și Doljul cu 43,4%. În schimb, Galațiul a avut cel mai mare adaos în kilometri, cu 258,3 kilometri adăugați. La polul opus, Giurgiu și Teleormanul nu au raportat niciun kilometru nou, în timp ce Aradul este singurul județ unde rețeaua a scăzut cu 4,5 kilometri.
Situația accesului la utilități indică și un decalaj între apa potabilă și sistemul de scurgere. În prezent, există 1.063 de comune în România care au apă la robinet, dar nu dispun de rețea de canalizare. Cele mai multe astfel de localități se află în județele Prahova, Buzău, Ialomița și Teleorman. În ceea ce privește confortul locuințelor, în 2025, 75,5% dintre gospodăriile rurale aveau baie în interiorul casei, comparativ cu 71,6% în 2024, în timp ce la oraș această pondere este de 97,6%.
Evoluția infrastructurii de apă și canalizare este strâns legată de standardele de viață și de oportunitățile de modernizare a locuințelor. Accesul la utilități permite oamenilor să își planifice renovările băilor în funcție de infrastructura disponibilă, influențând alegerea obiectelor sanitare sau a sistemelor de duș. Deși rețelele se extind, rămâne un contrast între mediul urban, unde accesul este aproape universal, și cel rural, unde procesul de racordare la sistemele publice de scurgere este încă în desfășurare pentru mii de comune.
La nivel european, situația infrastructurii din România este sub media continentului. Conform datelor Eurostat din 2024, doar 60,8% dintre români erau racordați la un sistem de canalizare, poziționând țara la penultul loc printre statele membre cu date raportate. De asemenea, doar 55,5% dintre cetățeni aveau apele uzate epurate cel puțin secundar, în contextul unei medii europene de 81,1%. Această disparitate subliniază necesitatea continuă de investiții în sistemele de tratare a apelor.