Rata anuală a inflației în România a ajuns la 6,61% în septembrie 2026, înregistrând o creștere față de nivelul de 6,17% din luna august, conform datelor furnizate de INS. Această evoluție indică o accelerare a scumpirilor, inflația crescând cu 0,44 puncte procentuale față de perioada precedentă. Serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de preț, fiind cu 11,12% mai scumpe decât în septembrie 2025, în timp ce mărfurile nealimentare au crescut cu 7,06%, iar alimentele cu 3%.
În paralel cu creșterea prețurilor, câștigul salarial mediu net a cunoscut o scădere în luna august, ajungând la 5.688 de lei. Această sumă este cu 132 de lei mai mică decât nivelul de 5.820 de lei înregistrat în luna iulie. Deși, comparativ cu august 2025, salariul mediu a crescut cu 5,6%, această majorare a rămas sub scumpirea medie de aproximativ 6,2% din același interval, ceea ce subliniază presiunea exercitată asupra veniturilor.
Analiza indicelui câștigului salarial real arată că acesta a fost de 97,5% față de iulie și de 99,5% față de august 2025. Această cifră matematică demonstrează că salariul mediu net a putut cumpăra cu 2,5% mai puțin decât în luna precedentă și cu 0,5% mai puțin decât cu un an înainte. Pentru a menține aceeași putere de cumpărare din iulie, salariul mediu ar fi trebuit să fie de aproximativ 5.834 de lei, ceea ce ar fi presupus o majorare de 2,56%.
Efectul inflației asupra veniturilor fixe este semnificativ, un exemplu fiind cazul unui angajat cu un salariu de 5.000 de lei. Pentru a acoperi scumpirile medii de 6,61%, acest venit ar trebui să ajungă la 5.330,50 lei. Chiar și pentru cei care au primit o mărire de 3% în ultimele 12 luni, rămâne un deficit de 180,50 lei lunar pentru a menține același nivel de consum, puterea de cumpărare scăzând cu aproximativ 3,39%.
Fluctuațiile salariale pot fi cauzate de prime, drepturi acordate anterior sau concedii fără tichete de masă, însă variațiile sunt vizibile și pe sectoare. În fabricarea autovehiculelor, remorcelor și semiremorcilor, câștigul mediu net a scăzut cu 18,3% față de iulie, în timp ce în activitățile de jocuri de noroc și pariuri acesta a crescut cu 8%. Scăderea puterii de cumpărare poate duce la o scădere a cererii și la o slăbire a capacității de creștere economică.
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) sunt esențiale pentru monitorizarea indicatorilor macroeconomici precum inflația și nivelul de trai. Aceste statistici reflectă evoluția prețurilor unui coș mediu de consum, deși cheltuielile fiecărei familii pot varia. Monitorizarea acestor cifre permite evaluarea impactului economic asupra consumatorilor și a dinamicii de creștere a sistemului privat în România.