Fostul premier Ilie Bolojan a declarat că majorările de taxe nu puteau fi evitate, având în vedere situația financiară a României. Într-un interviu pentru Digi24, acesta a explicat faptul că creșterea veniturilor a fost o necesitate pentru stat, susținând că alternativele de gestionare a măsurilor fiscale erau limitate în contextul financiar actual. Bolojan a subliniat că, deși există alte moduri de a proceda, componenta de creștere a veniturilor a fost inevitabilă.
Ilie Bolojan a criticat dur poziția partidului PSD în ceea ce privește politicile fiscale. Fostul premier a menționat că reprezentanții PSD contestă în mod repetat creșterea TVA, însă nu au prezentat nicio măsură alternativă sau contramăsură în programul lor de guvernare. El a invocat logica bunului-simț, întrebând dacă există propuneri concrete pentru a compensa necesitatea de a crește veniturile statului, fără a aduce prejudicii bugetului.
În ceea ce privește impozitul pe proprietate, Ilie Bolojan a argumentat că acesta reprezintă o contribuție directă la infrastructura locală. El a explicat faptul că aceste sume ajung la administrațiile publice locale și sunt direcționate către investiții esențiale, precum rețelele de apă, canalizarea, asfaltul, gazul și iluminatul public. Aceste investiții contribuie, în final, la creșterea valorii proprietăților deținute de cetățeni, conform experienței sale de primar al municipiului Oradea.
Fostul premier a avertizat asupra riscurilor pe care le implică deficitul bugetar și lipsa reducerii cheltuielilor. El a menționat că ținta de deficit pentru anul viitor este de 5,3%, o valoare stabilită anterior. Bolojan a subliniat că, în anul 2024, România a înregistrat cheltuieli cu 150 de miliarde de lei mai mari decât veniturile, o diferență care pune presiune pe stabilitatea financiară a țării.
Analizând situația finanțelor publice, Ilie Bolojan a comparat comportamentul statului cu cel al unei companii private care cheltuie mult peste posibilitățile sale. El a avertizat că România se află la o limită, deoarece piețele nu mai pot tolera această situație, mai ales că contextul internațional a crescut costul dobânzilor. Fără o echilibrare între venituri și cheltuieli, riscul de a intra într-o stare similară cu falimentul devine real.
Echilibrarea bugetului de stat rămâne o provocare majoră pentru administrația publică, în contextul în care cheltuielile suplimentare pot afecta stabilitatea economică pe termen lung. În România, gestionarea deficitului este strâns legată de capacitatea de a colecta taxe și de controlul costurilor de funcționare ale statului, într-un mediu în care dobânzile și contextul internațional influențează direct bugetul de stat.